Clasament

O zi la Palatul Sanssouci - Eleganță, istorie și grădini imperiale în Potsdam Dacă ajungeți vreodată în Potsdam, nu ratați o plimbare prin Parcul Sanssouci – un complex imens, plin de istorie, artă, grădini spectaculoase și clădiri care spun povești din alte vremuri. O zi petrecută aici e ca o călătorie în timp, printre capriciile regale ale lui Frederic cel Mare și urmașii săi. Parcul Sanssouci – o bijuterie arhitecturală și peisagistică ce combină gustul rafinat al monarhiei prusace cu liniștea grădinilor meditative. Aici nu ai parte doar de palate – ai parte de o poveste. Am petrecut o zi întreagă explorând acest imens palat si parc, plin de verdeață, alei umbrite, statui și fântâni, dar mai ales de clădiri fascinante. Fiecare colț are farmecul său și fiecare pas aduce un nou cadru demn de o carte de istorie sau o scenă de film. Noi am început vizita cu Schloss Sanssouci, reședința de vară a lui Frederic cel Mare, regele Prusiei. Numele Sanssouci înseamnă „fără griji” – și exact asta a vrut regele: un refugiu elegant și liniștit, departe de rigorile curții de la Berlin. Palatul, construit între 1745–1747, este o bijuterie în stil rococo, nu foarte mare ca dimensiuni, dar extrem de rafinat. Interiorul păstrează un aer intim, cu camere somptuoase dar calde, decorate cu tapeturi de mătase, mobilier fin și lucrări de artă. Unul dintre punctele de atracție este Sala de Marmură, unde Frederic organiza dineuri filozofice alături de invitați precum Voltaire. Din fața palatului, priveliștea spre grădinile în terase este pur și simplu spectaculoasă – podgorii amenajate simetric, fântâni, statui clasice și alei care se pierd în verde. Un detaliu emoționant este faptul că Frederic a dorit să fie înmormântat chiar în fața palatului, pe terasa cu viță-de-vie, și a fost îngropat acolo abia în 1991, după reunificarea Germaniei. Azi, pe mormântul său simplu, turiștii și localnicii lasă… cartofi – în semn de recunoștință față de regele care a introdus cartoful în Prusia și a încurajat cultivarea lui în rândul populației. După vizita în palatul Sanssouci, am continuat plimbarea prin parc și am ajuns la Neues Palais – un contrast puternic față de palatul „fără griji”. Aflat la capătul opus al parcului, Noul Palat a fost construit între 1763–1769 ca un simbol al puterii și bogăției Prusiei, după încheierea Războiului de sapte ani. Clădirea e impunătoare, în stil baroc, cu o fațadă lungă și cupole verzi strălucitoare. Interiorul este absolut grandios – săli de bal, galerii somptuoase și o colecție impresionantă de artă și mobilier. Pe drum între cele două palate, ne-am oprit la una dintre cele mai neobișnuite și fermecătoare clădiri din parc: Chinesisches Haus (Casa Chinezească). Această mică construcție circulară, cu acoperiș aurit și coloane în formă de palmieri, este un exemplu tipic de "turquerie" și "chinoiserie" – tendințe orientale populare în Europa secolului XVIII. Deși nu are nicio legătură reală cu cultura chineză autentică, casa e decorată cu statui aurite de muzicieni și servitori "exotici", iar interiorul e un mic muzeu al fanteziei regale. Ultima oprire a fost la Schloss Charlottenhof, un mic palat în stil neoclasic, construit în secolul XIX pentru Prințul Moștenitor Frederic Wilhelm al IV-lea. Spre deosebire de fastul altor palate, Charlottenhof are un aer calm și elegant, inspirat din arhitectura romană – ca o vilă mediteraneană în inima Germaniei. Încăperile sunt luminoase, decorate cu gust simplu, iar grădinile din jur sunt perfect integrate în peisajul natural al parcului. Parcul Sanssouci nu este doar un loc de vizitat, ci o experiență completă: istorie, artă, natură și povești la fiecare pas. De la rococo-ul rafinat al palatului Sanssouci, la grandoarea barocă a Neues Palais, fantezia orientalistă din Chinesisches Haus și liniștea clasică a Charlottenhof-ului, fiecare oprire îți arată o altă față a regalității prusace. Este un loc unde poți petrece ore întregi fără să te plictisești, fie că ești pasionat de arhitectură, istorie, grădini sau pur și simplu vrei să te bucuri de un cadru deosebit. Parcul în sine este o experiență completă – poți petrece aici o zi întreagă și tot nu vezi totul. E genul de loc unde istoria se simte, dar nu apasă. Te învăluie, te încântă și îți oferă acea liniște "fără griji" pe care o căuta și regele Frederic. Iar dacă vii cu sufletul deschis, poate vei înțelege de ce Frederic cel Mare a ales să-și petreacă aici cele mai liniștite zile din viață – fără griji. Pe scurt – ce ne-a plăcut cel mai mult: - Palatul Sanssouci – pentru frumusețea intimă și grădinile în terase - Neues Palais – pentru măreția arhitecturală și atmosfera imperială - Chinesisches Haus – pentru exotismul decorativ și aerul de poveste - Charlottenhof – pentru liniștea, simplitatea elegantă și grădinile senine Unde am stationat peste noapte cu autorulota: aici Zur Historischen Mühle 1 / 14469 Potsdam Drumuri bune tuturor !

O zi în Würzburg – cu autorulota, soare și voie bună Am avut parte de o zi tare reușită în Würzburg, o oprire programată (după un traseu creionat de acasă) dar cu adevărat memorabilă în călătoria noastră cu autorulota prin Germania. Orașul ăsta a fost o surpriză frumoasă, genul de loc unde simți imediat că ai făcut alegerea bună să te oprești. Am parcat într-o zonă amenajată pe malul Main ului – parcare cu plată (special pt autorulote, nu și pt rulote), dar curată și liniștită, cu posibilitate de curent electric (220V), dacă ai nevoie. Locația a fost excelentă, perfectă pentru o plimbare scurtă, foarte aproape de centru. Vremea ne-a ținut din plin partea: cer senin, soare cât să te bucuri de tot ce are orașul de oferit, dar fără să fie sufocant. Primul nostru obiectiv a fost Residenz Schloss, celebrul palat baroc care face cinste orașului. Nu mă așteptam să fie atât de impresionant – interioare spectaculoase, fresce imense, detalii aurite și o eleganță care-ți taie puțin respirația. Dacă aveți ocazia, recomand cu căldură turul ghidat. Iar grădinile din jur sunt o poveste în sine – verdeață, flori, fântâni, alei perfecte pentru plimbat sau stat la umbră. După vizită, am luat orașul la pas, fără grabă. Würzburg are un centru vechi plin de farmec, cu străzi pietruite, clădiri vechi și o atmosferă plăcută. Unul dintre momentele care mi-au rămas în minte a fost plimbarea pe Alte Mainbrücke, podul vechi de piatră peste râul Main. E genul de loc viu – localnici cu pahare de vin în mână, turiști cu aparatele foto pregătite, muzicieni de stradă și o priveliște de carte poștală spre cetate și oraș. Ne-am plimbat fără plan, am hoinărit pur și simplu, și tocmai asta a fost partea frumoasă – să descoperim locuri faine la fiecare colț, fără grabă, fără presiune. Pe scurt, Würzburg ne-a oferit tot ce ne doream într-o zi de pauză din drum: cultură, peisaje frumoase, atmosferă relaxată și soare din plin. Dacă aveți drum prin zonă și ceva timp liber, chiar merită o oprire. Cu autorulota sau nu, e un oraș care te primește cu brațele deschise. Unde am stationat peste noapte cu autorulota: aici 97082 Würzburg/Dreikronenstrasse 2 Drumuri bune tuturor!

O zi în Schwerin, între istorie, liniște și eleganță Schwerin - După decenii petrecute în umbra regimului comunist (DDR), landul Mecklenburg-Vorpommern – ca și restul estului Germaniei – a cunoscut un drum lung și complex către redresare economică și reconstrucție socială. De la căderea Zidului Berlinului în 1989, orașe ca Schwerin au fost martore ale unei transformări spectaculoase. În doar câteva decenii, ruinele industriale au fost înlocuite de centre culturale, clădirile gri au prins culoare, iar patrimoniul istoric a fost restaurat cu respect și migală. Cu aceste gânduri în minte, am pornit într-o zi senină spre Schwerin – un oraș despre care știam puține, dar care m-a cucerit din primul moment. Am călătorit cu autorulota, alegând confortul mobil și libertatea de a sta cât vrem, unde vrem. Am găsit o parcare special amenajată pentru autorulote chiar lângă port, aproape de centrul vechi și la doar câțiva pași de Palatul Schwerin. Locația era perfectă – liniștită, sigură (camere video) dar foarte centrală, cu o priveliște care te făcea să uiți că te afli într-un spațiu urban. Palatul Schwerin – povestea începe pe insulă Palatul mi-a apărut în față ca o ilustrație desprinsă dintr-un basm – turnuri elegante, fațade somptuoase și un aer regal care îți taie respirația. Amplasat pe o insulă, înconjurat de lacuri liniștite, Palatul Schwerin este simbolul orașului, dar și al întregului land. E de ajuns o privire ca să înțelegi de ce imaginea lui a fost aleasă în 2007 pentru moneda de 2 euro reprezentând Mecklenburg-Vorpommern. Să vezi palatul în realitate, apoi să recunoști contururile lui gravate pe o monedă – e o senzație plină de semnificație. Am petrecut timp plimbându-ne prin grădinile palatului, care se întind în jurul său ca o pelerină verde – alei impecabil întreținute, fântâni discrete și o liniște care pare să protejeze trecutul. Un oraș care vorbește cu blândețe Schwerin nu e un oraș agitat. Dimpotrivă, totul pare construit în jurul ideii de calm. Străzile pietruite, impecabil de curate, au farmecul acela vechi care te face să încetinești pasul fără să-ți dai seama. Am descoperit parcuri întinse, alei umbrite, spații care te invită să te așezi pe o bancă și să nu faci nimic altceva decât să asculți vântul printre copaci. Întâlniri cu trecutul – catedrala și centrul vechi În centrul istoric, am intrat în Dom St. Marien und St. Johannis – o catedrală gotică impunătoare, cu turnuri înalte și vitralii spectaculoase. Liniștea din interior, combinată cu rafinamentul arhitectural, mi-a lăsat o impresie profundă. Este genul de loc în care simți cu adevărat greutatea istoriei. Apoi, plimbându-mă prin piața centrală, am ajuns la Altstädtisches Rathaus, vechea primărie – o clădire sobră și elegantă, cu o arhitectură specifică nordului german. Fiecare clădire părea să spună o poveste, iar poveștile acestea nu sunt stridente – ci șoptite, pline de respect față de trecut. Cultură, cunoaștere și detalii care contează Am făcut o scurtă oprire și la Muzeul orașului (langa port), apoi la Biblioteca regională – un spațiu cald și luminos, care aduce împreună trecutul și prezentul. Fostul Hauptpostamt (Oficiul Poștal Principal) mi-a atras atenția prin detaliile arhitecturale și poziționarea sa centrală – o altă piesă de patrimoniu păstrată cu grijă. Spre seară, m-am întors la autorulotă, iar de pe marginea portului am privit încă o dată către silueta palatului luminat discret. Schwerin nu e un oraș care te impresionează prin zgomot sau agitație. Te cucerește în tăcere, cu eleganța lui naturală, cu istoria lui bine purtată și cu atmosfera de oraș care știe cine este, fără să încerce să demonstreze nimic. Concluzie: Schwerin nu a fost doar o oprire pe traseul nostru, ci o adevărată descoperire. Un oraș care îți oferă un echilibru rar între patrimoniu, natură și liniște. O zi aici nu e de ajuns să vezi totul, dar e suficientă ca să-ți dorești să te întorci. Am stationat peste noapte cu autorulota: aici Schliemannstrasse 20/19055 Schwerin Drumuri bune tuturor!

@Andrei.N te înțeleg perfect! Îi perfect când ajungi cu bine înapoi chiar dacă puțin "întârziat". La fel am procedat și eu ( am cumpărat un alt cric la masina, să meargă si la rulotă) dar de care sper să nu mai am nevoie. Drumuri bune ...

O schimbare radicala de la caderea cortinei si Zidului de la Berlin După cateva ore de condus, am ajuns în Erfurt, capitala regiunii Turingia (220.000 mii de locuitori), și trebuie să recunosc: a meritat oprirea în acest superb oraș. Am găsit o parcare imensă, destinată special pentru autorulote (nu si rulote), situată chiar la intrarea în oraș. Un loc foarte bine gândit, cu “toate facilitățile necesare“: curent electric, apă potabilă, sistem de deversare pentru apa menajeră, și – lucru mai rar întâlnit – băi și dușuri moderne, impecabil de curate. Accesul se face pe bază de cartelă (o primești la recepție), iar de acolo începe totul. Organizarea si vizitarea orasului; planul orasului (city map) + pliante si “ mii de informati utile”. Ce ne-a plăcut enorm a fost faptul că parcarea e “foarte aproape de stația de tramway”, ceea ce a făcut vizita în oraș super simplă. De la recepție am cumpărat bilete valabile 24 de ore pentru Tram & Bus (7,50 euro/pers), așa că ne-am bucurat de libertate totală, fără să ne batem capul cu traficul din centru. În aproximativ “15 minute eram în inima orașului”. Erfurt ne-a întâmpinat cu o atmosferă relaxată, medievală și foarte autentică. Am început plimbarea cu o vizită la Domul din Erfurt, situat pe Domplatz – un loc impresionant, unde te simți mic foarte mic sub bolțile gotice și în fața vitraliilor uriașe. Priveliștea din fața Domului este superbă, mai ales spre seară, când clădirea capătă o lumină caldă, aurie. Domul din Erfurt, cu silueta lui impunătoare, domină orașul de pe colină și e cu adevărat impresionant. E una dintre cele mai frumoase catedrale gotice din Germania, cu vitralii uriașe și o atmosferă solemnă, dar primitoare. Centrul vechi al Erfurtului, care ne-a cucerit imediat cu farmecul său medieval. Clădirile vechi, restaurate cu grijă, străduțele pietruite, cafenelele cochete – totul respiră istorie și bun gust. De acolo, ne-am plimbat printre străduțele pietruite și ne-am oprit în Fischmarkt, una dintre cele mai frumoase piețe din oraș. Aici se află Primăria (Rathaus) – o clădire impunătoare, cu o arhitectură gotică superbă și detalii care te fac să ridici privirea din nou și din nou. Piața e plină de viață, cu terase, cafenele și turiști relaxați care savurează o cafea sau un pahar de vin franconian. Am trecut apoi prin zona Anger, o arteră centrală animată, cu magazine, restaurante și un amestec interesant de clădiri vechi și moderne. E genul de loc unde poți să te plimbi, să faci shopping sau pur și simplu să observi viața orașului. Un alt punct de atracție este Krämerbrücke, faimosul pod cu case locuite, un simbol al orașului. Plimbarea prin zona aceasta e un mic salt în timp – galerii de artă, magazine de suveniruri, artizani locali, totul într-un decor de poveste. Seara ne-am întors în parcarea noastră liniștită, unde ne-am bucurat de un duș cald și de tihna unei zile pline de descoperiri. Ne-am odihnit bine – pentru că a doua zi urma ceva cu totul diferit: o porție zdravănă de natură la egaPark. A doua zi am schimbat ritmul. Am lăsat în urmă clădirile istorice și ne-am dus direct spre egaPark (foarte aproape de parcarea pt autorulote) – una dintre cele mai mari și mai frumoase grădini publice din Germania. Și spun asta fără exagerare. egaPark, un adevărat colț de rai pentru iubitorii de natură. Parcul este uriaș, impecabil întreținut și extrem de bine gândit. Plin de alei largi, grădini tematice, pajiști, fântâni, bănci și locuri de relaxare. Fiecare colț are altă energie, altă poveste. Grădina japoneză ne-a adus o doză de liniște, serele cu plante tropicale ne-au teleportat în altă lume, iar mirosul de flori ne-a însoțit peste tot. Cel mai special moment al zilei a fost vizita în căsuța cu fluturi – o seră tropicală în care trăiesc zeci de specii de fluturi exotici. Te plimbi printre plante mari exotice,luxuriante, colorate, în aer cald și umed (aidoma unei jungle amazoniene), și din toate părțile zboară fluturi colorați care ți se așază pe mână, pe rucsac, pe … pălărie. E ceva aproape copilăresc și magic în același timp – un loc unde e imposibil să nu zâmbești. E liniște, e calm, e o experiență care te face să zâmbești fără motiv. În egaPark sunt și zone speciale pentru familii cu copii, mici chioșcuri cu gustări, toalete curate și tot ce ai nevoie pentru câteva ore plăcute în mijlocul naturii. Dacă ajungeți în Erfurt, vă recomand cu drag să vă păstrați o zi doar pentru acest loc. Merită fiecare minut, e genul de ‘paradis’ unde poți petrece câteva ore bune fără să simți când trece timpul. Unde am stationat peste noapte cu autorulota: aici Wartburgstrasse / 99094 Erfurt Drumuri bune tuturor!

Ai rulotă? Acum o poți parca în siguranță! La MiniBox.ro găsești parcare amenajată lângă Pitești, Argeș – acces 24/24, supraveghere video, spațiu generos și asfaltat.