Clasament

Dragi colegi și cititori, cu o întârziere considerabilă postez despre vacanță mea de vara din Grecia. Din păcate a fost doar una singură, dar o ieșire superbă și pe măsură, o excursie plină de voie bună, bucurie si multă, dar multă, relaxare. Să derulez înapoi: Suntem la sfârșit de 2023, afară este frig, plouă și o vreme tocmai bună de planificat o vacanță într-o zonă însorită așa că ne hotărâm să conducem o leacă mai puțin decât anul trecut în excursia din Lefkada și decidem să mergem in Halkidiki, și anume pe brațul Sithonia, deoarece are multe de oferit. Zis și făcut, ne apucăm de research pentru campinguri. Am 3 opțiuni: Armenitis, Rea și Thalatta. În februarie 2024 încep să contactez campingurile care mi-au făcut cu ochiul pentru a rezerva perioada dorită de noi, din 30 iunie până în 10 iulie. La Armenitis vad că este haos mare și aglomerație din poze, însă șoc și groază, nici nu aveau disponibilitate pentru perioada pe care o vizam. Thalatta nu mi-a inspirat prea multă încredere, așa că am hotărât să trecem peste. La Rea erau locuri disponibile și a fost, oricum, opțiunea principală pentru noi datorită abundenței de vegetație și a spațiilor de campare generoase. Procedura de rezervare a fost simplă, mi s-a răspuns că nu se percepe un avans și să revin cu un e-mail pe la începutul lunii Iunie ca să confirmăm iarăși rezervarea. Zis și făcut, după care vine ziua de 29 unde punem bicicletele mari pe suport, iar pe cea mică a fiului cel mic în interiorul rulotei protejată mai ceva ca un bebeluș astfel încât să nu provoace neplăceri în timpul transportului și plecăm la drum. La recomandarea unui alt rulotist alegem să ocolim puțin, și anume prin Veliko Tarnovo, deoarece drumul este mai bun până la Sofia și a fost semnificativ mai liber. Înspre Byala și intersecția unde drumul se bifurcă spre Pleven aveam un tren de autorulote și camioane în față, iar 90% dintre ele au virat la dreapta. Facem o mică pauză de hidratare și întins picioarele, timp în care am stabilit unde vom face oprirea peste noapte. În jur de ora 19:30 ajungem la punctul intermediar, un sat mic de munte, pe nume Stara Kresna, ce găzduiește un sătuc de vacanță cu acreditare de eco turism. Locul este bine amplasat, la altitudine, aveam să aflu mai târziu că este o zonă protejată și oferă o priveliște superbă. Există un bar/restaurant cât și o piscină, este un loc în care aș reveni cu drag. Gazdele de nota 10, am cunoscut echipa de instructori de rafting ce se distrează în fiecare zi pe râul Kresna. Campingul încă nu este amenajat, dar a fost perfect pt o noapte. ATENȚIE: Dacă alegeți să mergeți cu rulota vă recomand să lăsați ansamblul parcat înainte de a începe ultima urcare, unde se termină drumul asfaltat, deoarece este nevoie să faceți viraj la stânga ca să puteți intra în camping și e bine să urcați cu un ușor elan. Eu nu am știut că urcarea este ușor abruptă, pe drum pietruit, și a fost complicat să intru din prima fiind o mașină parcată aiurea, în drum, așa că a trebuit să opresc în rampă ca să îi rog să mute mașina respectivă, iar apoi a trebuit să dau înapoi, greutatea rulotei trăgea tot ansamblul înapoi spre vale și un șanț....a fost cu peripeții dar am reușit să urc de mă aplaudau bulgarii la sfârșit. A doua zi continuăm, iar după numai câteva ore ajungem la destinație. Nu știam de înainte era despre cât de curată și plină de vegetație este partea de nord, apropiată orașului Nikiti, față de partea sudica, foarte aridă, unde numesc Sarti pe post de exemplu. Ajungem la camping, las ansamblul parcat la intrare, merg la recepție și sunt apoi însoțit să aleg unul din cele 5 locuri disponibile ce aveau să se umple până seara. Prima impresie despre loc a fost că am pășit într‐un paradis verde și foarte curat, lucru de apreciat la un spațiu așa mare. Campingul are un market micuț, un restaurant cochet cu prețuri prietenoase, oferă și rulotele proprii spre închiriere, însă cred că au și spații permanente de închiriat pt întreg sezonul. Oferă și bărci pentru excursii către laguna albastra și plajele din zonă. Există o bucătărie comună, suficiente grupuri sanitare și zone pentru dușuri (cele pentru bărbați erau în curs de modernizare și cred că vor fi noi în 2025). Mergem către locul nostru, garăm rulota, pregătim amplasamentul, montez cortul alături de ajutoarele mele și plecăm repede spre plaja situată la 100m distanță. Vine seara, facem cina și planul pentru ziua ce urmează. Atmosfera este foarte liniștită, feerică pot spune datorită vegetației. Am discutat cu proprietarii și mi-au spus că au deschis prima oara în anul 1980. Dezavantajul spațiului pe care l-am ales ar fi că se află la o distanță de 250-300m față de grupurile sanitare și punctul pentru deversarea casetei chimice însă nu m-a deranjat prea tare. Alegem pentru prima zi de ședere să mergem la Karydi Beach din apropiere. Suntem harnici, ne trezim devreme, ne bucurăm să alegem o zonă mai retrasă aproape de stâncile care împart plaja în două și ne bucurăm de o zi superbă pe malul apei. Plaja nu este amenajată cu șezlonguri, însă există un restaurant în apropiere și o rulotă ce comercializează snack-uri și băuturi. La prânz mergem la o pizza, la o terasă/restaurant italian cu ambient plăcut, o terasa superba cu loc de joaca pentru copii si cu muuult gazon verde, după care spre căsuța mobilă pentru somnul de frumusețe, pe seară ieșim la plaja de lângă camping. Copiii își fac prieteni și pe timpul serii fie merg la locul de joacă amenajat fie se plimbă cu bicicletele alături de alți copii. A doua zi am vizitat aceeași plajă, însă pentru prânz am ales un alt local cu mâncare destul de bună și prețuri decente. O nouă zi, de această dată alegem plaja Portokali, sau Orange Beach, până la care facem o plimbare scurtă de 30 minute. Ajungem devreme și găsim parcare, lână un camper convertit dintr-un Land Rover Defender absolut superb, în pădurea de pini ce se află la marginea plajei. Găsim o umbrelă cu trei șezlonguri, iar la scurtă vreme vine o domnișoară să ne anunțe că nu trebuie să plătim nimic peste consumației de la barul lor ce avea prețuri decente. Se spune că pe timpul verii plajele grecești devin o extensie a litoralului românesc, lucru dovedit când soția se întâlnește cu o prietenă cu care nu se mai văzuse de multă vreme. Șansele pentru o asemenea întâlnire erau mai mici decât să se intersecteze pe stradă în București. Totodată am rămas surprins să văd o familie cu doi copii din România campată off, în pădurea de pini, pe un teren în pantă și cu multă umbră. Spun în ideea că nu existau facilități pt dușuri sau loc unde se putea deversa caseta chimică și nici curent electric. La amiază ne retragem și urmăm rutina de seară. Pentru dimineața următoare alegem Tigania beach unde am văzut recenziile cele mai mari pentru o plajă din Sithonia. Este la scurtă distanță de Sarti, loc până unde noi facem circa 45 min. Noi am parcat mașina undeva pe deal, însă aveam să aflăm că se putea ajunge până în apropierea plajei. A fost o idee bună să plecăm devreme, am ajuns la ora 9:10 și mai erau doar 5 umbrele libere. Ocupăm două dintre ele, iar la scurta vreme vine ospătarul să ne ia comanda pentru băuturi. Prețurile destul de ok ținând cont de amenajarea și curățenia exemplare. Umbrelele sunt făcute cu frunze mari ce oferă umbră pe toată perioada zilei, lucru de care ne-am bucurat până târziu. A fost ziua în care am stat cel mai mult lângă apă și totodată plaja noastră preferată. Ne-am întors târziu în camping, am sărit peste somnul de frumusețe însă ne-am culcat devreme. Ziua următoare decidem să rămânem la plaja din camping după care vizităm partea veche a orașului Nikiti. Zis și făcut….ne aranjăm (doar mergem în civilizație, nu?), pornim și lăsăm campingul în urmă, intrăm în orașul care nu pare să aibă nimic diferit față de ceea ce am tot văzut prin Grecia (un amalgam de construcții de multe ori fără cap sau fără stil), până când începem să vedem clădiri vechi din piatră și drumul pavat în același ton. Parchez aproape de o piațetă ce părea centrală. Pornim la explorat și începem să urcăm admirând clădirile acelea vechi și fermecătoare. Aflu că orașul a fost construit în anii 1800 mai departe de țărm, spre munte, deoarece era mai ușor de apărat contra atacurilor piraților ce veneau pe mare. În scurtă vreme ni se face foame și ne întoarcem către mașina care, culmea, era parcată aproape de restaurant Barcarolla, amenajat în același stil rustic la care decidem să luam o cină timpurie. Meniu cu doar câteva feluri de mâncare, însă aveam să aflăm că erau de excepție atât ca gust cât și plating….ce să mai, am găsit fine dining la preț de gyros. La plecare observ, lângă mașina noastră, un Mini Cooper GP edition, foarte interesant. Mă apuc să-l studiez și vine proprietarul, un tânăr grec, pasionat auto și îmi explică puțin despre jucăria lui. Aflu că este o serie limitata, construită în numai 3000 de exemplare, o adevărată bestie pe roșu ci 306 CP, cu bancheta spate înlocuită de un half roll cage. Am rămas plăcut impresionat și nu aveam idee că există așa ceva. Copii se plictisesc, le-am promis înghețată și ne întoarcem către partea nouă a orașului unde oprim la o gelaterie, bineînțeles. Ajungem acasă târziu, la ora 22 și decidem să trimitem copilașii la somn…noapte bună. Ați fost vreodată la mare să aveți impresia că vă aflați pe un lac sărat? Ei bine, asta am simțit la plaja din Porto Kuofo, singurul port natural de pe brațul Sithonia. Munții protejază plaja de curenți, asta făcând apa să fie foarte calmă. Plaja este foarte întinsă, partea mai lată fiind concesionată de două hoteluri mari, însă noi am stat la capătul opus, chiar unde începe portul, în fața unui bar micuț ce avea câte două rânduri de șezlonguri. Mi-a plăcut foarte mult aspectul intim, lipsa aglomerației, părea că este o zonă preponderent pentru localnici. Vechea clădire a pieței de pește se afla la doi pași. Câteva clădiri vechi, case de pescari, încă supraviețuiesc și completează imaginea de mai sus. Doamna mea, in ziua aceasta, avea poftă de calamar umplut așa că mi-am trimis ajutorul cel mare să caute cel mai bun preț pentru acest preparat la restaurantele ce se întrezăreau în port. Misiune îndeplinită pe deplin, însă îl provoc la o plimbare si mergem împreună ca să-mi arate ce a găsit. În zare văd un restaurant cu aspect rustic pe care îmi doresc să îl inspectez îndeaproape. Pornim agale, povestim și râdem pe drum, iar timpul a trecut imediat. Observ o ambianță clasică grecească cu mobilier vechi, cer un meniu, observ prețurile semnificativ mai mici decât la celelalte localuri mai comerciale. Discut cu proprietarul, un grec mândru la 50 de ani care in timp ce îmi spune cu patos că el este pescar arată spre vasul său, iar localul este deschis tot timpul anului, la el găsesc pește proaspăt. Îi spun că ne dorim calamar umplut, pe care nu-l are în meniu, dar îl poate face. Calamarul era la 12 euro în meniu, ni-l servește la același preț gătit conform cerințelor. Batem palma, îi spun că suntem un grup mai mare (ne-am făcut prieteni pe plajă) și venim într-o oră. Vă pot spune că tot ce s-a comandat a fost excelent, iar nota de plată la preț de fast food. Mi-ar fi plăcut să revenim însă în acest punct nu mai aveam prea multe zile la dispoziție. După masă ne luăm rămas bun de la prietenii noștri și ne îndreptăm fiecare spre casele lor. Ușurel am ajuns la finalul sejurului, iar pt ultima zi alegem să rămânem la plaja de casă pentru o zi relaxantă. După amiaza târzie aleg să fac o plimbare cu bicicleta la plajele din jur, unde m-am bucurat de o priveliște fantastică. Pe timpul serii alegem să vizităm portul de unde se pleacă în croazierele din jurul brațului, așa ajungem la Ormos Panagias, un fost sat pescăresc de unde cumpărăm câteva suveniruri și admirăm o “corabie de pirați”. Ne întoarcem acasă, strângem cortul și multe acareturi împăștiate in jurul rulotei ca să ne fie mai ușor ziua următoare. Suntem harnici, ne trezim devreme, mergem pentru o ultimă oră la plajă, înotăm puțin după care ne pregătim. Strângem bicicletele, ridicăm ancora, legăm rulota și pornim. Oprim la ultima benzinărie din Grecia , pt o mică pauză de răcoritoare sau sandwich. Au o parcare imensă unde cred că se poate campa pentru o noapte, au și parcare de camioane. Benzinăria este una tip old school, cu farmec pt mine, iar în timp ce stăteam la umbră ca să mănânce copiii observ un vechi service auto undeva jos, se coboară pe lângă stație, dar ochii mei de pasionat auto se opresc pe un BMW E30 vechi și un Mercedes ce pare 190. Alegem același traseu la întoarcere însă ne dorim să oprim la camping 7 Lakes, https://maps.app.goo.gl/zibGSP1pRTfsokKf6 despre care am mai vorbit aici, care a mai majorat prețurile față de anul 2023 și au schimbat recepționera cu o persoană mai puțin potrivită pentru acest job. Ajungem pe la ora 17, lăsăm rulota și mergem la un restaurant aflat la 500 m de camping, iar la întoarcere prindem un apus fabulos....din păcate sistemul forumului nu îmi permite să încarc aceste fotografii. Alegem să petrecem o singură noapte, însă preferăm ca dimineața următoare să ne-o petrecem la complexul acvatic de lângă, după care ridicăm ancora și pornim spre casă. Concluziile noastre au fost pozitive, ne-a plăcut foarte mult locul, ni s-a părut magic și am decis unanim să revenim în acest loc și anul viitor. Sithonia are multe de oferit, nu am parcurs nici măcar jumătate. Costul cazării pe noapte a fost 45 Euro pentru familia noastră, cu un copil de 12 ani și unul de 6. Locurile de campare sunt mari, cu acces la curent electric și apă la fiecare, iar noi am avut acces facil spre plajă și a contat enorm. Locul este foarte ofertant și bine îngrijit. Am avut vecini un cuplu de pensionari italieni cu care ne-am împrietenit, erau acolo pentru toată vara, iar in perioada pe care am petrecut-o în camping le-au venit cel puțin 3 familii de prieteni. Oamenii aceia erau foarte modești, foarte prietenoși, a fost o plăcere să îi avem în preajmă. Vacanțe plăcute tuturor!„

@Alin Ifrim între timp am achiziționat barca, urmează permisul și motorul

Bună dimineața! Și la Sfântu Gheorghe a revenit iarna. Duminică am profitat de razele soarelui și am scos la plimbare noua jucărie!

Barca din imagine, de pe peridoc, este a camping ului, inchiriatul ei a fost mai ieftin decât de la cei din Vourvourou, de unde am închiriat în alți ani. Și ai avantajul ca pleci cu ea din camping și dacă îți mai trebuie ceva de la rulota, vii sa îți iei și-ți continui plimbarea. Anul asta, dacă se aliniază planetele, sper sa vin cu barca proprie, cu motor.

Salutare, dragi rulotisti si la multi ani! A trecut ceva timp de cand n-am mai postat si, avand putin timp liber in perioada asta, m-am gandit sa impartasesc cu voi ce am mai facut in ultima vreme in materie de rulotism. O sa trec in revista locurile pe unde am fost, mai ales ca un coleg de forum mi-a cerut cateva informatii. Au trecut deja 3 ani de cand am rulota, am invatat multe dar stiu ca mai am inca multe de descoperit. Dupa un timp iti cam dai seama ce ti se potriveste, care sunt accesoriile de care ai nevoie. Fata de configuratia prezentata ultima data, am renuntat la panourile solare rigide de cate 250W pentru ca mi s-a parut ca sunt greu de manevrat. Am trecut la 3 panouri semiflexibile de cate 160W, mai mici si mult mai usoare, cred ca se vad in poze. Dupa o deplasare off camping la munte cand aproape am ramas fara baterie dupa 3-4 zile consecutive de nor, am luat si un generator insonorizat (hyundai hy800xs). E mic, silentios si consuma putin, il folosesc in caz de urgenta, daca solarul nu face fata. As mai vrea ca pentru iesirile scurte din sezonul viitor sa-mi iau o marchiza ca sa nu mai montez cortul de fiecare data daca stau doar 3-4 zile. Eu sunt adeptul iesirilor off camping, cat mai aproape de natura dar din pacate in ultima vreme aceste locatii s-au restrans tot mai mult si in alea care au ramas trebuie sa suporti tot felul de melteni care n-au notiuni elementare de respect, stiti voi la ce ma refer. 1) Am fost de cateva ori la Candesti, Arges. O locatie foarte frumoasa, langa o pastravarie unde primaria a amenajat niste foisoare cu gratare, este si un izvor in apropiere. Drumul este relativ bun pana aproape de zonele de campare, raman cam 500 de metri de drum neasfaltat, un dezastru total. In timpul saptamanii nu te deranjeaza decat camioanale care cara lemn. In weekend sau daca e vreo sarbatoare, lucrurile se schimba total, urla muzica mai rau ca la concert. Cel mai bine e sa vii duminica dupa-amiaza cand pleaca toti si sa stai pana vineri seara, cel tarziu sambata dimineata. 2) Romanii de Jos/Romanii de Sus. Locatia cred ca este intre cele 2 localitati, daca nu ma insel. Cam aceeasi configuratie ca la Candesti, dar de dimensiuni mai mici. Foarte aglomerat in plin sezon, abia gasesti loc. Mi s-a parut parca ceva mai civilizat ca la Candesti, probabil si pentru ca locatia este populata mai mereu de rulotisti. 3) Plaiul Foii, Zarnesti. Aici am fost prima data cu cortul, acum mai bine de 20 de ani, cand se putea campa off aproape peste tot, e una dintrte cele mai frumoase zone. Acum nu se mai poate campa decat in campinguri amenajate sau pe terenuri private dupa o “negociere” cu proprietarul. Am reusit sa stau off vreo 4 zile, cred ca mai erau inca vreo 6-7 echipaje. Intr-una din zile au venit jandarmii, nu ne-au amendat dar ne-au dat de inteles ca nu se mai poate campa si data viitoare ne sanctioneaza. 4) In toamna am ajuns si in Delta Dunarii la Camping Salcia unde am stat aproape o saptamana. N-a fost rau dar parca delta nu mai e ce a fost odata. Mie, care sunt innebunit cu pescuitul, mi-a placut. Preturile cam piperate, cred ca sunt multi turisti straini care viziteaza delta si preturile sunt facute pentru veniturile lor. 5) Camping GPM, Mamaia Nord. Merg in acest camping de dinainte sa am rulota, cred ca de peste 10 ani, cu cortul. Din punctul meu de vedere era ca mai buna optiune de camping de la litoralul nostru, cu multa vegetatie, umbra, aerisit, nu foarte aglomerat, servicii rezonabile, aproape de plaja. Din nefericire, in ultimii 2 ani a fost o dezamagire totala. Pe langa faptul ca suprafata de camping a fost redusa considerabil ca sa faca loc betoanelor si constructiilor, efectiv toata ziua iti zornaie in cap un utilaj de constructii, o bormasina, un flex. Plaja a fost latita, nu mai e nisip fin, iar apa marii e foarte adanca aproape de mal. Cireasa de pe tort a venit intr-o zi de weekend cand le-au permis unor “bombardieri” care sarbatoreau nu stiu ce zi onomastica la casutele din fata sa dea muzica atat de tare incat cred ca se auzea in toata statiunea. Replica alora de la receptive a fost ca nu au ce sa le faca. Eu l-am sters de pe lista mea de campinguri. 6) Camping Popas Zodiac. Din punctul meu de vedere este cel mai modern camping, cu cele mai bune servicii de pe litoralul romanesc. Cam departe de plaja si foarte aglomerat in plin sezon. 7) In afara tarii, am fost vara trecuta la Krapetz/Krapec, Bulgaria. Practic este o strada asfaltata care in stanga are o padurice unde se campeaza si in dreapta facilitatile. Drumul de acces pana la camping, de la drumul principal este insa sub orice critica. Cu greu gasesti loc de campat cu rulota in plin sezon, sunt multe corturi. 8) Camping Pefkari, Thassos. In mod normal nu as fi mers cu rulota in Thassos, l-am vizitat de vreo 3 ori inainte, insa prietenii cu care am fost, tot rulotisti, nu mai fusesera si am zis sa incercam si cu rulota. Singurul aspect negativ este ca am fost in iulie, doar asa s-a putut pentru toti si a fost foarte cald. Cel mai bine de vizitat Thassos este sfarsit de august-septembrie. Campingul in sine nu este foarte mare cu toate astea nu foarte aglomerat, destui copaci pentru umbra, dusurile/toaletele nu exceleaza dar per total sunt ok. Acum sa fiu sincer, desi imi place sa explorez mereu locuri noi nu cred ca m-as plictisi vreodata de Thassos. In fiecare zi mergeam pe cel putin 2 plaje diferite, sau vizitam cate un obiectiv. Spre final am merg si in camping Prinou, in partea de N-V a insulei, asa ca sa ne facem o idee. Ne-a parut rau insa ca nu am mers acolo, campingul era mai mare, mai aerisit, mai umbros, cu mai multa vegetatie. 9) Ultima deplasare cu rulota pe anul asta a fost in Turcia unde am stat aproape o luna. Am plecat din Romania exact cand a inceput sa se strice vremea. Prima oprire a fost in Istanbul unde am petrecut vreo 3 zile. Turcia este o destinatie ieftina si scumpa in acelasi timp. Mancarea si combustibilul sunt mai ieftine decat la noi, dar intrarile la obiectivele turistice sunt exagerat de scumpe. Istanbulul este un oras fascinant care combina istoria bogata si traditiile vechi cu modernitatea vibranta, oferind o experienta unica intre Europa si Asia. In Istanbul am calatorit doar cu mijloacele de transport in comun care este bine pus la punct si relativ ieftin. Din Istanbul am plecat spre Pamukkale unde am stat o zi. Am vizitat terasele albe de travertine si ruinele din apropiere. Desi era octombrie, vremea era caniculara la amiaza. Urmatoarea destinatie a fost Salda Lake unde nu am stat foarte mult, era extrasezon si era cam pustiu, insa paisajele, greu de descris in cuvinte cu apa cristalina aproape turcoaz si plaje cu nisip alb. Am coborat apoi spre sud si am stat o saptamana in Fethiye, intr-un camping de unde am vizitat majoritatea obiectivelor din zona. Mi-a placut foarte mult Oludeniz, cunoscuta pentru plaja sa de nisip alb si apa limpede de un turcoaz intens. Am plecat apoi spre Antalya, unde am petrecut restul timpului vizitand obiectivele din zona. Antalya mi-a placut mai mult decat Fethiye si, daca as fi stiut, as fi alocat mai mult timp aici. Apoi, am plecat direct spre Romania. In majoritatea timpului cat am calatorit in Turcia am stat in campinguri si off doar cate o noapte cand a fost nevoie sa ne oprim, dar fara probleme din partea politiei sau autoritatilor. Campingurile sunt ieftine, undeva la 50 de lei pe noapte, standardele de calitate sunt mai scazute ca la noi, dar sunt acceptabile. Se poate sta fara probleme off camping si perioade lungi, peste tot am vazut grupuri de rulote/autorulote care campau off cu saptamanile. Turcii sunt amabili, saritori si serviciile sunt ok. Cu siguranta Turcia este o tara care merita vizitata si nu doar odata, sper sa mai am ocazia sa ajung. Atasez si cateva poze de prin locurile pe unde am fost. Anul asta am inceput iesirile cu rulota destul de tarziu, din cauza vremii dar sper ca 2025 sa vina cu vreme mai buna. Deja am schitat un traseu pe care as vrea sa il fac anul viitor: - Iesire prin Bulgaria si campare 2-3 zile in zona muntoasa din V, S-V a Bulgariei; - Vreo 3 zile in zona lacului Ohrid din Macedonia de Nord; - 1 saptamana in Albania (zona Ksamil); - Cateva zile in Muntenegru; - 1 saptamana in Croatia. Inchei aici, va doresc multe iesiri placute si un an nou mai bun!

Tocmai întors dintr-o ieșire, compusa din doua destinații: prima, off camping, in Turcia, pe insula Gokceada, cu întoarcere (la doar 185 km de insulă) in camping la Alexandroupolis, in Grecia. Am fost cu cortul, nu cu rulota. Insula are cam 20 km lungime și vre-o 13 lățime...am vizitat-o toată și am fost pe câteva din plajele ei. Pe scurt: merita mers in Turcia, preturile sunt mai mici, începând cu combustibilul și terminând cu mâncarea. Off campingul este permis cam pe oriunde. Sunt multe locuri pe insulă unde se poate campa, unele figurând că și campinguri, altele nu. Și în cele care apar că și campinguri, care asigura loc de deversare, apa, dusuri, camparea e gratuită sau la sume modice, cam 30 lei pe zi....cu mențiunea că acestea nu sunt nici pe departe la nivelul campingurilor din Grecia sau restul. Și în apropierea locurilor off camping am găsit locuri pt deversare toaleta sau surse de apa (10 lire turcești accesul la toaleta-1,14 lei, 30 lire accesul la dus). Oricum nu m-au interesat condițiile din toalete fiind fan off camping și având toaleta/ dus propriu. Pe insulă se ajunge cu ferry-ul, cost cam 20 euro/auto, 30 euro auto cu rulota. Din Cluj Am făcut 1.250 km, comparabil cu Grecia. Am întâlnit și puține rulote din Romania, insula fiind recunoscută pentru pasionații de wind surfing. Referitor la servire, nu se compara cu Grecia, unde, pe lângă faptul că e cam cu 30-40/ mai scump, toată lumea e sictirită și plictisita și consideră că totul li se cuvine, turiștii oricum sunt multi și oricum vin....aici toți care servesc vor sa fi mulțumit, umbla după tine, sa revii și a doua oară. Mâncarea foarte buna. Nu am avut lire turcești, doar card de Revolut. VID_20240630_142905.mp4

Salutare, așa cum se întâmplă în multe cazuri, planurile de acasă nu s-au prea potrivit cu realitatea. Am vrut să vizităm cât mai multe obiective turistice dar în același timp să lenevim și câteva zile pe mai multe plaje. Am nimerit din păcate exact perioada de sărbătoare la ei numita Ramazam Bayram și deci foarte multă aglomeratie peste tot.(obiective turistice, drumuri, plaje...). Prima oprire în Turcia a fost la camping Rumelifeneri -Istanbul. Un camping curat și liniștit cu multe rulote parcate tot anul. Prețul a fost de 25 euro/noapte (nu era diferență între camper, rulotă+masină sau nr. persoane). La 10 min de mers pe jos era stație de autobuz, de unde am luat autobuzul până la Istanbul și timp de 2 zile am vizitat orașul. De aici următoarea oprire în drumul spre Pamukkale a fost Erdek unde din păcate plaja unde voiam să campăm era plină. Am încercat să urcăm mai sus spre alte plaje de pe hartă dar a fost o decizie proastă pentru că ne-am blocat pe drumurile înguste prin aglomerația din localității. Unul dintre șoferi de pe traseu știa ce se întâmplă și a încercat să dirijeze/ oprească mașinile de pe contrasens să putem înainta. Cu putin noroc seara, după ora 19 au mai plecat din oameni asa că am găsit un loc unde să putem dormi peste noapte. Am făcut o baie scurtă în Marea Marmara și a doua zi la ora 6.30 (cu gândul că drumul este liber) am plecat spre Pamukale. Ajunși la Pamukkale dupămasă, era foarte cald așa că am decis să urcăm la camping Tepe (foarte mare atenție că accesul este unul pe o panta destul de abruptă). Cu gândul că facem o baie la piscina din camping și bucuria că nu era aglomerat camping-ul ne-am asezat la o bere bine meritată. Surpriza a venit imediat, piscina nu se putea folosi iar de pe ora 18 până la ora 22 au început să apară turiști în camping. Am vizitat în ziua următoare Pamukkale și am plecat spre plaja Pamucak de lângă Kusadasi. Am avut parte de aceași surpriză neplăcută (plajă plină și multă mizerie) așa că am început să urcăm spre Izmir și să căutăm ceva plajă mai liberă. Toate plajele care erau pe google maps erau arhipline, speram atunci că poate găsim un camping unde să fie un pic de liniște. Cu foarte mare noroc echipajul cu care mai eram a reușit să găsească un loc retras, mai greu accesibil și nu am plecat de acolo de 4 zile (https://goo.gl/maps/RoKGaNLd1rmfUcHU8) . Lângă locul unde am campat era un complex de vile de vacanțe iar pe motiv că ne întreabă ce sunt SUP-urile am fost abordați de oameni de pe acolo iar primele întrebări erau: cum am găsit acel loc? Unul dintre ei a recunoscut că îsi dorea liniște iar dacă locul devine populat (de oameni necivilizați) nu este deloc plăcut pentru ei . După ce m-am linișit puțin am tras o fugă la Izmir în speranța că reprezentanța Renault mă va ajuta cu reparația AC-lui la mașină (care a cedat la 30 minute după ce am plecat de acasă). Clar că nu a fost așa, era full la programări. Cu ajutorul google maps (cu recenzi aferente) am găsit un service unde și cu puțin noroc după vreo 5 ore de lucru dl. Mert a mi-a reparat AC-ul. (Nu pot descrie senzația de bucurie când am simțit în sfârșit aer rece în mașină după 2200 km). Am vizitat apoi vineri Efesul și am plecat spre Troia . Am ajuns la ora 20 și era deja închis așa că am parcat până a doua zi în parcarea de lângă muzeul Troia. Sâmbătă după ce am vizitat Troia și muzeul Troia am plecat spre Sofia (Camper Stop Campers ) pentru o oprire intermediară până acasă. Și la dus spre Turcia am făcut o oprire în același loc și a fost perfect. Taxa de campare este de 15 euro/noapte. Ajunși acasă cu un total de aproximativ 3900 km pot spune: totul e bine când se termină cu bine !!! Păreri despre Turcia într-o altă postare...

Cu drag ! Da, de polititca nu as discuta, dar despre lipsa de educație (și multă mizerie) este un lucru la care orice turist trebuie să se aștepte (eu mă așteptam, dar nu la acest nivel) !!! În schimb trebuie să recunoaștem că au drumuri bune. Autostrăzi la 4 sau 3 benzi, tuneluri cu 3 benzi, poduri. Restul drumurilor dintre sate/orase aveau 2 benzi. Drumul Timisoara -Moravita este foarte bun (destul de liber). Am evitat traseul pe la Calafat-Vidin (Drobeta Turnu Severin) stiind că este unul foarte aglomerat cu camioane, cu toate că după ce am ajuns acasă, am mai facut un drum la Sebes (Alba) să las copii la bunici. Mulțumesc pentru sugetie! Aici ai perfectă dreptate! . Dintre peripeții as aminti: - de la Nis la Sofia MARE atenție că pe aprox 100 km nu există benzinărie. (am fost la limită limită să rămân în pana "prostului"....); - la intrare în Turcia a trebuit să coborâm din mașină și să ne scaneze fața. După intrare (deși nu ne-a explicat nimeni) se verifică separat în hala D3 rulotele/ autorulote /microbuz în detaliu bagajele. Nu se vorbește engleza și trebuie să aștepți. Nu poți trece de ultima barieră dacă nu apare în sistem că ești ""ok""; - pe drum spre Pamukkale am simțit că rulota mă împinge din spate (când am campat am observat că nu mai prinde frâna la rulotă. am rezolvat întinzând cablul de frână). După 2 zile am observat și cârligul de remorcare care se îndoise; - pe ceva urcări lungi în pantă (inclusiv pe drumul în pantă până la camping Tepe) mi-a apărut ledul rosu pe bord că fierbe apa în motor. Aveam în portbagaj un bidon de 50 de litri de apă pregătiți de offcamping; - într-un sat am făcut o săritură peste un bump de am crezut că totul este rupt în rulotă. Pe exterior s-a crăpat în mule locuri zona de la portbagaj; - am rămas fără lumini de semnalizare la rulotă (din cauza prizei de pe cârlig). Nu era asa grav că doar turcii nu semnalizează dar am reparat-o totuși; Concluzia mea este că merită să vizitezi odată Turcia (nu la all inclusiv), restul depinde de fiecare dacă repetă sau nu experiența !!! Drumuri libere !