Clasament

O sa mai postez cateva chestii utile cred eu, poate unele nu neaparat care tin ce conversie, daca nu cumva vorbesc in pustiu. Cred ca forumul asta mai are putin si trebuie conecctat la aparate, cat o mai merge si asa. Probabil lumea s-a mutat pe grupuri, si eu activez pe cateva dar n-as da forumurile pe grupuri. Sistematizarea informatiei e incomparabil mai buna pe forum. Pe grup totul e otova, daca vrei sa afli ce s-a discutat in timp pe o tema, e extrem de greu. La subiect. Am o vaga impresie ca placajul odata lacuit/vopsit, isi pierde putin din flexibilitate. Am patit a treia oara ca in timpul ce prelucram si faceam probe pe suprafete mai curbate sa fie ok, iar la final, la montare, lacuit sau vopsit, sa crape. Daca aveti conditii si timp, puteti incerca sa il curbati si sa ii dati macar putin forma viitoare. In functie de lucrare, mai exista si varianta cu niste santuri dese taiate pe dos, adanci cam de jumatatea grosimii placajului sau mai mult. Exista si placaj foarte flexibil special pentru forme curbe dar eu nu am lucrat cu el. Cateva comparatii intre lacuit si vopsit. Ca tehnica de aplicare nu e mare diferenta, eu am folosit trafalet, la vopsea cu puf si la lac cu burete. La unele role chiar scrie pe ambalaj unde se folosesc. Am dat 3 maini la ambele. La lac am dat doua maini de lazura subtire si a treia cu lac pentru yahturi. Am mers pe Kober ca de-asta au langa mine, dar cel de yahturi e mai subtire decat de la Oskar din care mai folosisem candva la altceva. Cititi bine pe cutii modul de aplicare si compatibilitati, am gasit si inconsecvente (la lacul subtire spunea ca dupe el merge cu yaht, dar la yaht, intre cele care mergeau date inainte nu era si cel subtire), sunt date limite de temperaturi de aplicare si de regula e interzisa aplicarea in bataia soarelui. Intre straturile de lac, musai smirgheluit cu cel putin 180 dupa prima mana si 240 dupa a doua, dar nu exagerat, luat doar fibrele ridicate. Obligatoriu sa aveti o lumina din lateral si sa va uitati in suprafata lacuita in reflexie ca sa vedeti daca ati dat uniform, mai ales la ultimul strat. Sub cerul liber nu merge bine, doar la rasarit si apus daca e ceva soare sau nori subtiri. Daca dati lac gros, la urma tineti piesa in pozitie orizontala cel putin o ora sa se intareasca putin, altfel riscati sa aveti ceva scurgeri. Alta posibila problema: lacul, fiind transparent, lasa la vedere imperfectiunile de culoare ale lemnului, fie pete, fie nuante diferite intre placi etc. Cu atat mai mult cu cat e mai deschis lacul, cel incolor e cel mai pretentios. Daca chituiti de nivelare in anumite locuri, e f posibil ca chiar daca chitul are nuanta lemnului, lacul sa nu prinda pe chit la fel cum prinde pe lemn si sa apara o pata colorata. Faceti o proba pe un rebut. In concluzie, lacuitul cere sa lucrati cu lemnul mai atent. In revers, daca vopsiti, puteti repara cu orice, important e sa fie nivelat, ca vopseaua va acoperi. In cazul vopsitului la placaj, pentru o suprafata neteda si fina, apropiata de melaminat, inainte de primul strat de vopsea, trageti un chit subtire cu spaclul peste toata suprafata ca sa astupati micile santulete din placaj, cu slefuit fin dupa uscare (minim 180 granulatie) si neaparat o lumina din profil ca sa vedeti eventualele imperfectiuni de nivelare. Alegeti un chit care se slefuieste usor daca vreti viteza de lucru, dar daca vreti un oarecare plus de rezistenta a suprafetei, alegeti un chit in consecinta, eventual din acela cu fibra in continut (eu am folosit ecostucco strong), insa mi-a trebuit multa rabdare pentru ca se da mult mai greu (in timp ce trageam chitul, fibra se aduna pe spaclu si producea dare) si se slefuieste mult mai greu. Pastrarea trafaletilor am facut-o astfel: la cel pt lac am bagat rola in doua pungi una intr-alta, scos aerul si stranse bine, legate cu o sarma sa stea cat de cat etans; la cel pt vopsea, tinuta rola in apa chiar in tavita de vopsea (pt ca vopseaua pe care am folosit-o se dilua cu apa). In felul asta, daca sta nefolosita, rola de lac rezista vreo 2-3 saptamani (s-a intarit, nu complet dar cam greu de folosit si cu rezultate indoielnice), insa cea in apa a rezistat mult mai bine, doar ca a trebuit sa mai completez cu apa ca se evapora. Pentru mai multe info despre prelucrari lemnoase, recomand si site-ul "revista din lemn", este al unei femei inginer chimist de aici de la noi, pasionata de lemn, sunt articole multe si interesante, f posibil sa gasiti si ce va intereseaza. In subsolul articolelor puteti pune intrebari si de regula va raspunde. Si eu am primit lamuriri importante, mai ales la uleierea blatului de bucatarie, si din articol dar am si intrebat. Pentru cine a izolat cu polistiren si l-a lpit cu spuma de rigoare, daca spuma a sarit pe unde nu trebuie si nu ati apucat sa o curatati cu solutia dedicata, sau n-ati vazut-o la timp si s-a intarit, exista si produse de curatat spuma intarita. N-am stiut nici eu pana mai de curand si chiar aveam de curatat de pe tabla vopsita pe la usi la interior. Mai incercasem cu tot felul de solutii si alcool de mai multe feluri dar degeaba, abia abia daca a inmuiat putin, tot mecanic trebuia racaita, crima si pedeapsa si riscam sa zgarii vopseaua. Bine ca nu mi-am pierdut mult timp cu ea, am zis ca deocamdata sa fac ce e important si mai vad. Am luat de la Soudal si chiar face treaba. E ca o crema alba, se aplica peste spuma intarita cu o pensula, se lasa cam 30 min, si cu o bucata de plastic se curata. Pensula si plasticul sunt incluse. Nu se curata chiar instantaneu, e putin de migala dar merge. Comparativ, mult mai usor se curata spuma neintarita cu solutia dedicata, dar odata intarita, solutia respectiva nu mai e de niciun ajutor. Am gasit cauza unei situatii de stres la condus de care nu mi-am dat seama de la inceput. Dupa cateva iesiri cu duba in care drumurile sinuoase si mai lungi ajungeau sa ma cam streseze sa tot iau de volan, mi se parea ciudat pentru ca in anii multi de pana acum de condus turisme, nu tineam minte sa mi se mai fi intamplat asta. Abia de curand m-am prins: duba fiind lunga (L4, dar si L3 cred ca e la fel, cel putin la Peugeot), pentru acelasi viraj trebuie luat de volan mai mult decat la un turism care e mai scurt. Asa, miscarile de volan ample si dese ajung sa ma deranjeze. Ca atare, cand voi avea posibilitatea sa aleg un traseu dintre mai multe, un criteriu pe care il voi introduce, nu neaparat eliminatoriu, este cat de sinuos este si pe ce distanta. Am mai avut nevoie de o foaie de placaj de 4mm si ca sa nu mai bat drumul pana in Dragomiresti dupa una albasia (am folosit numai albasia), am luat de fag de langa mine ca asta aveau. N-am auzit pe nimeni ca ar folosi fag la conversie dar personal nu l-as da cu totul la o parte, o sa spun mai jos concluzia. Diferente: fagul e mai greu, mai putin flexibil dar mult mai rezistent, in consecinta se si prelucreaza mai greu, mai ales taiere. Am taiat doua bucati una peste alta ca sa iasa identice si circularul (e drept cu acumulator, Makita 18V) se cam chinuia, scadea putin turatia, trebuia sa reduc si eu inaintarea si s-a cam innegrit placajul de la supraincalzire, dar asta am rezolvat-o usor cu smirghel. La urmatoarele taieturi, tot suprapuse, am taiat din doua treceri, cu adancime mica la prima trecere si apoi strapuns la a doua ca sa nu mai arda. (Metoda e data pe net si pentru taiere curata pe fata, insa in practica nu mi s-a parut extraordinara, dar e mai rapida decat alte metode mai bune dar mai anevoioase). Mi-a placut faza cu rezistenta fata de albasia care e plapand rau. Albasia, in afara ca e usor si se prelucreaza f usor, in rest trebuie maaare grija cu el ca apar usor adancituri in suprafata sau la muchii, inclusiv acum in duba. Macar a iesit o conversie mai usoara la greutate, probabil si de aici consumul bun, zic eu, care imi convine si pt ca noi mergem mult, nu prea stam mai mult de 2-3 zile intr-un loc. Am mai facut recent o iesire de vreo 500km cu consum 7,3%, fara AC a iesit putin mai bine decat in vara (7,4%). In concluzie, o varianta cu fag la conversie ar fi, ca sa nu se ingreuneze prea mult duba fata de albasia, folosirea unor grosimi mai mici, dat fiind si ca e mai rezistent. Sau alta varianta, combinarea a doua foi mai subtiri, una albasia dedesubt si una fag de 4 mm deasupra (sau mai subtire daca se gaseste), lipite, si eventual si ceva holsuruburi scurte care sa prinda in ambele, prinse pe spate, adica prin albasia. Combinatie care merge exceptand grosimea de 4mm ca aici n-ai cum, dar astea au fost putine si oricum greutatea lor adunata nu are cum sa adauge mult la total. Pe de alta parte, daca se merge pe ideea a doua materiale suprapuse, se pot inchipui multe variante, cu cea mai buna, parerea mea, lipirea unei foi de HPL peste albasia, insa intram intr-o alta categorie de costuri, HPL-ul fiind foarte scump.

Bună dimineața!

Bună dimineața!

Buna seara si o saptamana usoara!