Clasament

Si eu sper acelasi lucru! Sa nu ramana doar cativa care scriu, dar sa avem zeci de mii de membri cu zero activitate. Odata, pe un alt forum, deveneai membru doar dupa ce aveai un anumit numar de postari. Eu as plusa si as zice moderate - adica sa eliminam forma fara fond. Scuze de off-topic.

Campingul nu ne-a plăcut deloc însă ștrandul este super! Are multe piscine cu ape termale cu diferite grade, și apă dulce încălzită. Are topogane cu patru niveluri care are program între orele 12-18 și se plătește separat. In incinta ștrandului sunt câteva restaurante și au prețuri foarte bune chiar meniurile sunt mai ieftine că la noi in țară.

@Ciprian Mirescu, @Fejer Antal, @Mihai-Arad si celor care au apreciat, va multumesc din suflet! Nu m-aș fi așteptat sa fie așa bine primite impresiile mele si informațiile, dar mă bucur ca este cazul si sper sa inspiram si alți membri așa cum eu m-am inspirat de pe forum. Domnilor, mă înclin...

Până aproape de Sighisoara am condus in ploaie cu tunete și fulgere. Zic la soția că avem parte de un test zdravăn că să vedem dacă avem undeva infiltrații. Am condus până dincolo de Tg Mureș și neam oprit pe A3 in parcare unde după o scurtă control asupra camperilui nu am constatat nimic dubios neam culcat. Dimineața (nu devreme) am pornit spre Ungaria. La punctul de trecere frontieră de la Vállaj am stat aproape două ceasuri. Înainte de prânz am ajuns in localitatea Kisvárda in Ungaria. Ne oprim in fața ștrandului și mergem la recepție să plătim pentru două nopți camparea și biletele pentru ștrand. Întrebăm unde se află intrarea în camping și aici prima surpriză. Personalul de la recepție un băiat tânăr nu ne poate ajuta nu știa să ne explice cum ajungem în camping. Deschid goggle maps-ul pe telefon și rog să ne arată unde ar trebui să mergem. Băiatul nu se descurcă și până la urmă ne dă o hartă unde arată drumul spre camping. Aici menționez că si goggle maps-ul arăta că campingul este la recepție. In fine ne descurcăm și după două întrebări de la localnici ajungem în camping. A doua surpriză, deși campingul are o suprafață generos însă cu puțin locuri cu umbră. Unde era puțin umbră era ocupat. Până la urmă găsim și noi un loc unde ne oprim. Nu departe am găsit și sursă de curent. A treia surpriză, după ce mâncăm întru in grupul sanitar că mă lăsat cu un gust amar. Deșii se vede că se face curățenie însă nu așa cum ar trebui. Lângă grupul sanitar este o bucătărie nici asta nu e ceva modern sau deloc. Seara nu poți să stai afară din cauza țânțarilor. Campingul este bine iluminat, prevăzute cu multe tomberoane și surse de curent electric. Tomberoanele sunt golite odată pe zi adică dimineața. Vă dați seama că după masă deja sunt neîncăpătoare.

Daca e vorba de alimentare cu 230V, sunt niste prize care masoara consumul atat instant cat si acumulat, nu sunt foarte scumpe. Va puteti face o idee in acest fel. De exemplu: https://www.dedeman.ro/ro/priza-masurare-energie-consumata-well-elpm-02-wl/p/1048785

Vacanta plăcută Antal!

si: sunt niste elemente amestecate si misterioase pentru dumneavoastra. Va asigur ca sunt elementare si le intalniti pe orice eticheta a oricarui produs electrocasnic. Ce vreti este un fel de eticheta green, cum e pe electrocasnicele moderne, insa pentru un frigider "vechi". Dar sa stiti ca sunt "n" feluri de frigidere vechi, unele mai mari, altele mai micute. Va recomand sa dati in bobi dupa niste caracteristici/modele etc. si poate asa putem incepe sa facem gratis ceva calcule! Daca aveti niste batrani, intrebati-i ce-si amintesc despre frigiderele Fram si asa o sa aveti o idee despre consumul in regim "casnic" al unui frigider de rulota.

Super postarea! Felicitari si pt concediu. Ne-ai incantat cu descrierile si pozele , inca o data , bravo 👏

Vacanță plăcută în continuare, sperăm continuarea ei fără surprize neplăcute Inviato dal mio CPH2251 utilizzando Tapatalk

Mulțumim @Mihai-Arad

Bună seara A început concediul mult așteptat și așa cum am promis revin cu niste detali. Joi după terminarea programului de lucru, repede am ajuns acasă și am început să încărcăm ultimele lucruri în camper. Scaunele mari nu au încăput în garajul camperilui așa că am incercat să instalăm pe suportul de biciclete. Acolo deși stăteau destul de ok, am renunțat la ele și am instalat scaunele de picnic mult mai mici. Între timp a venit o ploaie torențială care a întrerupt lucrarea de două ori. Până la urmă am dus camperul înapoi în garaj și am terminat totul. Gata de drum! Fug înăuntru in casă fac un duș și mănânc in grabă ceva, luăm rămas bun de la socri. Ploaia nu se oprise parcă nu vroia să pornim odată. In final fug in spate la garaj trag camperul in fața casei. Soția și fetele urcă și ei în camper și reușim să pornim. De la atâta ploaie sa umezit destul de mult curtea și am lăsat o urmă destul de adâncă de la garaj până la poartă. La prima stație de carburant facem plinul!

@Fejer Antal Vacanta placuta!

Am găsit puțin timp liber si mă gândesc sa împărtășesc impresiile din Grecia, partea 2. Am pornit dimineața din Gold Beach, am prins o zi mai răcoroasă decât precedentele, așa ca ne-am bucurat foarte mult de peisajele spectaculoase de pe drum oferite de munți, tuneluri, viaducte si localitățile ce se vedeau aruncate, parca, pe munți. Am făcut chiar si concurs cu copiii sa ghicim lungimile următoarelor tuneluri. Drumul a fost foarte liber, am mers întins pana la ieșirea de pe Egnatia Odos, dar am avut parte de o surpriza. Nu mă așteptăm la o coborâre așa abrupta in apropiere de Ioanina către parcul național Amvrakikos, la un moment dat am oprit pe dreapta sa mă asigur ca totul este ok. Mirosea a ferodouri încinse, iar in rulota era totul OK cu excepția TV-ului care căzuse pe podea (a uitat soția sa asigure spațiul dedicat al acestuia, iar de atunci facem împreună ultima inspecție înainte de a porni ca sa ne asiguram ca nu mai exista asemenea scăpări), dar am aflat mai târziu ca era in regula, funcționa, nu s-a spart nimic. Am pornit din nou, iar înainte de parcul național am oprit la o taverna locală, noi eram singurii turistic, unde am găsit loc de parcare la umbra pentru ansamblul nostru. Continuam apoi si in 45 minute ne aflam deja traversând tunelul pe sub apa către Lefkada. In alte 30 minute ieșim din Nydri, iar după alte 10 minute părăsim șoseaua principală a insulei către Poros Beach. Un drum îngust unde cu greu reușeau sa treacă pe lângă noi mașinile de pe contrasens. Ajungem într-un sat unde lățimea benzii de trafic era suficientă încât sa acomodeze ansamblul nostru si, poate, pietoni pe margine insa a fost nevoie sa ne mai oprim astfel încât ceilalți sa poată da cu spatele ca sa putem trece. Ajungem într-un final pana la intrarea din camping, eram transpirați bine…deh, caldura, emoțiile, discuțiile din mașina ca sa descoperim un loc foarte cochet așezat oarecum in trepte, deoarece relieful mai cobora către plaja. La nivelul unde ne aflam se găseau recepția din camping, piscina si intrarea in micul hotel cu camere de închiriat. Las pașaportul, facem checkin, iar doamna Irene urmează sa ne conducă spre camping către, surpriza, era o coborâre extrem de abrupta. Ca un om prevăzător ce sunt am întrebat daca este singura cale de acces si ca răspuns primesc încurajarea “trust me, your caravan will fit, you don’t want to use the other road because you will get stuck”. Pornim, cobor ușor sceptic, dar am ajuns cu bine pana pe platoul de jos (la același nivel cu plaja) unde se afla campingul. Găsim un loc la umbra, cum îmi promisese ca va păstra (am sunat cu 2 zile înainte de a ajunge ca sa fim siguri ca sunt locuri), campam si fugim către plaja (se făcuse deja ora 17). 50 metri mai încolo vedem șezlonguri, umbrele si câteva restaurante, dar am rămas fără suflare la vederea apei turcoaz specifica acestei insule minunate. Urmatorea zi am petrecut-o in același loc, insa am hotărât sa închiriem un drăguț taxi de apa acționat de pedale de pe care copiii au făcut sărituri in apa dar am pedalat pe lângă bărcile ce se vad in pozele de mai sus către o plaja sălbatică unde ne-am bucurat de liniște si copiii au făcut sărituri in apa. Ziua următoare am ales ca destinație Kathisma, o plaja cu pietricele foarte mici care seamănă puțin cu plajele nisipoase ale continentului grecesc. Aceeași rețetă de drum: se merge o bucata buna pe drum normal după care intri prin satele vechi care, pe alocuri, au străzi foarte înguste puțin mai late de o banda, insa toate acestea contribuie la farmecul si maretia Lefkadei. Drumul de acces duce pana la marginea plajei unde sunt foarte multe parcări, libere dar si cu taxa care au un umbrar deasupra si ești sigur ca nu vin alte mașini care ar putea bloca, prețul pentru toată ziua era 10 euro. Sunt câteva restaurante insa mi-a atras atenția un beach bar mai posh, ce mă ducea cu gândul către cele din Mamaia, unde era o amenajare de excepție cu piscina unde oaspeții se puteau răcori. Plaja era înțesată de șezlonguri de diferite feluri unde am observat unele de top făcute din lemn, umbreluțe cu acoperiș din stuf si lockere pentru bunurile personale; apoi cele normale din plasa. Prețurile mi-au părut mari la prima vedere, cele din lemn costau 55 euro setul in primele doua rânduri, iar de la rândul 3 in spate erau 45. Cele din pânză costau 45 euro in primele doua rânduri, iar din rândul 3 costau 35. Gândul către Mamaia m-a dus si după organizarea de personal cu hostesele care se ocupau cu prezentarea tarifelor si apoi a ospătarilor ce serveau la șezlong, dar si după cum erau organizate, spre exemplu cele din rândul 2 pana in rândul 5 erau toate rezervate si era perceput un tarif mai mare, insa am găsit o umbreluță unde presupun ca angajații au omis instalarea plăcii cu rezervat si ne-am putut așeza (moment in care, după ce am plătit, angajații au început o cearta de toată frumusețea intre ei). In tarifele mai sus menționate ofereau apa rece pe tot parcursul zilei. La plecare am condus către fostă baza de radare NATO, abandonată de ani buni, iar acolo am avut parte de cele mai frumoase priveliști de pe insula. Va las informații daca am stârnit curiozități cu acest obiectiv. Am ramas impresionat sa mă pot plimba liber prin fostă baza si sa inspectez clădirile ce, deși erau degradate, puteau servi ușor altor scopuri. Ultima zi a șederii pe insula am dedicat-o plajei Porto Katsiki, ce am vizitat-o prin 2013, si am fost la fel de impresionat sa o vad... Drumul duce către niște parcări unde se percepe un tarif de 10 euro pentru toată ziua, după care se coboară undeva la 100-150 trepte pana se poate calcă pe plaja. Deși devreme, plaja începuse a se aglomera, noi am ales capătul opus fata de trepte fiindcă era încă umbra. Plaja este cu pietricele foarte fine si disconfortul chiar mic fata de alte plaje ale insulei. Îmi aminteam ca, in urma cu 10 ani, făcusem o croaziera si am experimentat accesul din spre mare si priveliștea din larg este superioară celei de la malul apei. Seara am ajuns înapoi in camping unde am început sa strângem fiindcă urma sa pornim devreme. Ora recomandata pentru plecări era la maxim 8:30, altminteri riscam sa nu putem ieși cu ansamblul nostru datorită mașinilor de turiști parcate pe marginea drumului îngust de la plaja. Am oprit înainte de ieșirea de pe insula pentru a servi un mic dejun si a face o recapitulare a experienței Lefkada. La plecare am decis ca sa conducem pana in Bulgaria, către același camping 7 Lakes pe care l-am vizitat si la dus. Am ajuns undeva in jur de ora 18, am găsit un loc mare, am făcut checkin si ne-am bucurat de temperatura mai răcoroasă. A doua zi am fost la piscina cu apa termala, unde copiii s-au bucurat teribil. Am ajuns la concluzia ca ei prefera piscinele in detrimentul plajelor. Campingul se afla in stațiunea Sapareva Banya, renumita pentru apele termale si bazele de tratament, dar si de faptul ca la 20 minute de condus este punctul de pornire al tele scaunului către cele 7 lacuri ale masivului Rila. După amiaza am hotărât sa mergem si noi către platou, zis si făcut, plecat cu toată trupa inclusiv câine si după 20 minute am ajuns sus, la 2134m de unde, după o plimbare ușoară de 15 minute, am zărit primul din cele 7 lacuri. Superbitatea locului nu poate fi surprinsă in fotografii, încurajez pe oricine sa se aventureze către aceste locuri deosebite. Din păcate nu am putut face o plimbare mai lunga deoarece ultima coborâre se făcea la ora 18:00, așa ca ne-am întors către camping. A doua zi dimineața am văzut ca aveam vecini de seama din Belgia, erau o familie cu 2 Land Rover Defender preparate pentru overlanding. După micul dejun am pornit către casa. In încheiere va pot spune ca recomand cu drag toate locațiile in care am fost. Totodata concluzionez ca pentru noi nu se pretează drumuri așa lungi deoarece copiii se plictisesc repede, iar pe viitor alternam locațiile cu piscina si locațiile cu plaja.

Câteva poze cu interiorul cortului la rugămintea lui Roland Stanciu.

Încă câteva poze micșorate.