Clasament

Am început călătoria noastră cu o oprire pe Valea Oltului. Locatia este cea din poza Accesul de pe sosea este mai inalt,iar in caz de ploaie trebuie tinut cont ca drumul este in panta si de pamant! Ca vecini apropiati sunt 2-3 case din care mai vin la cersit copiii lor. Lasam locul mai curat! Pe autostrada Soarelui, unu dintre cauciucuri a cedat pe la o viteza 90km/h si s-a simtit ca o usoara franare! Imedeat ce m-am apucat sa schimb roata 2 echipaje de politie au parcat cu girofarele pornite in spatele rulotei pe banda de urgenta!M-au intrebat doar ce s-a intamplat. Vazand situatia s-au hotarat sa steie in spatele rulotei pentru sigurata pana la final! Tin sa le multumesc pentru sprijinul acordat! Dupa schimbare aveam o temere ca va pusca si celalalt sau chiar cel de rezerva,dar afara sa mai racorit 24-25°C si au mers bine .Le-am adus si la o presiune de 2,9bari cu gandul sa steie mai umflate, ca poate asta a fost cauza deteriorari margini! Avea presiune de 2,5 bari asta la o temperatura exterioara de 26°C ,iar DOT 0509 si C-uri Am pus rezerva,dar si acesta nu prezinta siguranta avand DOT 2904 si nu sunt C (cargo) A doua zi am gasit in Constanta o avelopa cu aceeasi data de fabricatie si model, care era tot roata de rezerva,dar de la o Dacia Solenta! Dupa ce a montat-o la numai 5 min. a cedat marginea de cauciuc a ventilului! Am mers la o vulcanizare deschisa mai tot timpul in Constanta si am schimbat la ambele roti ventilele sa nu mai am surprize. Locatie vulcanizare pentru nevoie: Anvelopele ce au fost pe ea erau C-uri de la Maxxis si cu un numar mai mare 175R13C Se poate observa dunga circulara neagra de pe maginea ei care poate fi un semn ca s-a rulat cu ea la o presiune scazuta si la o temperatura de vara destul de ridicata! Probabil trebuia sa o aduc de la 2,5bari la 2,9bari. Acum o vreme, nu vor mai fi C-uri, dar vor avea marimea data de fabricant 165/70R13. Indicele maxim de greutate este de 437kg, destul de mic la o rulota cu masa proprie de 760kg si masa maxima de 1050kg! Dar deocamdata merg bine ! Constanta Restaurant cu specific grecesc in Constanta (Souvlaki bar) Plaja Constanta Spre Cascada Vanturis dispre Trans Bucegi,la care drumul este inacesibil! Totusi am reusit sa vedem o prima cadere de apa. Gradina Zoo Brasov Camping Sf.Ana Tinovul Mohos - un lac peste care a crescut turba Lacul Sf.Ana Baile Tusnad Lacul Rosu Cheile Bicazului Barj Bicaz Drumul pe langa Lacul Izvorul Muntelui este in plin santier! Campare off la Cojoci com.Crucea. Transrarau incepe la 2,5km de locul unde am campat! Noi am mers, doar cu masina! Cu rulota sau autorulora nu se poate( drum ingust,curbe stranse,mai este si un pietroi care sta sa cada deasupra drumului si nu ar incapea pe sub el )! Dupa ce se urca se face un drum la dreapta spre Cabana Rarau cu o parcare generoasa, iar de aici se poate urca cu incaltari de munte la Pietrele Doamnei! Aceste sunt foarte aproape de parcare! Coborare de pe Transrarau Lacul Colibita(poza facuta de pe baraj) Campare Camping Colibita. In acest camping la care se coboara si apoi se urca bine!Nu recomand se se intre cu rulota, daca masina nu are tractiune 4x4! Doar cu masina este ok! Pentru cine nu cunoaste locatia e bine sa se coboare fara rulota pentru a vedea pe unde se ajunge la ea,deoarece drumul este ingust si cu mai multe intersecti. Coada lacului Tarnita Un loc care nu ne-a placut, dar unde a trebuit sa inoptam! Toata ziua tasneste apa aia din tunel,doar noaptea vin si o opresc. Drumul de la Cluj-Lacul Tarnita-Marisel pana la Lacul Belis este foarte bun,dar cu multe serpentine si se urca mai tot timpul! Am trecut prin comuna Marisel pana la lacul Belis! Lacul Belis La Suncuius-Pestera Unguru Mare Crisul Repede

Oriunde am merge ar fi frumos din partea noastră,dacă se poate să păstrăm curățenia.Eu fiind într-o țară străină și off-camping nu am putut sa las sa arate asa după ce uni turiști au lăsat saci cu gunoaie langa coșurile de gunoi, știind că în zonă mai sunt caini.Se puteau arunca in aceste tomberoane închise,dar lenea și comoditatea sunt pentru uni ceva normal.Daca suna vreun localnic la poliție nu era chiar distractiv.Au și ei dreptate de nu te lasă să stai off-camping. Asa că vă sfătuiesc pe cât posibil sa nu lăsăm gunoaie după noi și sa incercam sa le luam cu noi până la primul cos in caz că acesta este plin sau nu permite aruncarea lor.

Am avut ocazia sa vad cel mai interesant si inedit muzeu din tara de pana acum, cu un ghid de exceptie! E vorba de muzeul facut cu multa munca, pricepere si pasiune de domnul Emil, de-a lungu timpului in satul Almajul Mare! Merita vizitat pentru ca veti avea ce vedea! Drumul pana la el cum vi dinspre Gioagiu spre Balsa e mai lung cu multe serpentine care urca, dar mai larg in cazul unei rulote, fata de cel dinspre Cib, care este mai scurt, dar mai ingust! Ambele sunt asfaltate cu mici imperfectiuni! Noi am fost prin zona cu cortul! Pentru rulota e putin mai dificil, deoarece prin unele locuri e mai ingust , fiind cat pentru o masina! Obiective de vizitat in zona: la Gioagiu-Bai avem Grota Haiducilor, Baile Romane si Cascada Clocota; la Mada avem Cheile Madei si la Glod avem Cheile Glodului. Domnul Emilian, " ghidul " ce ne-a prezentat intr-un mod aparte si cu mare rabdare intreg muzeu atat in exterior cat si in interior, timp de 2 ore! ...dar mai bine va las să-l descoperiți cu prima ocazie! Baile Romane Cascada Clocota Cheile Madei sunt mai ușoare la vizitat!Are și un izvor rece pe partea stanga la care apa iasă din stâncă! Că timp de vizitare ~1ora dus.La vizitare apa trebuie sa fie limpede pentru a putea vedea zonele de pe marginea stânci care în unele zone sunt mai adânci și a se evita perioadele ploioase care pot creste debitul apei pe chei!La fel și la Cheile Glodului și Cibului. La Cheile Glodului e bine sa fie făcute dinspre satul Glod! Acestea sunt foarte impresionante in zona acelor bazine,unde ultimul se poate trece doar de persoane adulte, apa fiind pana la piept, dar la acesta se și termina plimbarea !Daca se mai dorește se mai poate merge inca o ora in partea cealaltă,dar probabil e mai dificil și nu așa spectaculos acesta trecând cumva printr-o padure! Este și o peșteră pe stânga cu o intrare destul de mare și care probabil se continua deoarece cu cat înaintai se simțea din ce in ce mai răcoare! Timpul parcurs la dus este de 1ora jumate! Sunt niște chei mai dificile de parcurs datorita pietrelor de pe albie,dar cu grijă și răbdare se poate! Noi l-am prins mai secat! Apa provine din fosta mina de aur, fiind puțin mai poluata chimic, dar și de gunoaiele din amonte aduse de o viitură! Mai jos am arătat cu o săgeată drumul pe care trebuie sa se meargă,deoarece nu există indicatoare și de oameni nu prea dai! Se va trece putin prin apa mica,apoi se vor deschide/inchide 2 sarme cu curent și o poarta de lemn pentru animale! Oameni din zona sunt primitori cu turisti! Totul e să lași locul curat! Bazinele ruginii

Olanda. Hmmm, ce-i pana in Olanda? Te sui in masina, conduci vreo 22-24-26 de ore si ai ajuns, nu-i mare dandana. Asa cugetam eu pe la inceputul lui septembrie anul trecut, dupa ce convenisem cu Patrick sa ne vedem pentru achizitia rulotei. Eu ca eu, dar sa vezi sotia. Vin cu tine ca nu poti conduce atat timp, ca e bine sa mai ai pe cineva cu tine, te mai tine de vorba, ca ne mai schimbam la volan, ca unde dormi, ca, ca, ca…Mai fata mea, stai linistita, nu-s nici primul, nici ultimul care se incumeta la asa ceva. Nu-s’ cum face ea, de vorbeste cu unul dintre finii mei, omul ma suna si nici una, nici alta se invoieste de la job si hop cu mine in tara lalelelor dupa rulota. Bun, aveam acum si insotitor, dar cu ce masina sa merg? Sotia tot o tinea una si buna sa iau peugeotul, ca-i diesel, cuplu mai mare, bla, bla…Dupa ce-am analizat situatia, mi-am dat seama ca are dreptate, astfel incat am comandat vineri carlig si pentru leut, marti l-am montat si noaptea am purces la drum de seara, eu, finu’ si socrul finului care este sofer profesionist cu toate categoriile in permisul de conducere si care se lauda cu ele de parca le ia in fiecare an, nu o data in viata. Discutasem in prealabil cu Patrick sa intalnim joi dimineata la ora 9 sa vedem rulota si sa perfectam actele. Noi aveam la dispozitie cam 10 ore in plus fata de estimarea gps-ului, asa incat nu ne-am grabit, am poposit prin Parndorf in cautare de ceva chilipiruri pentru cei de acasa, am oprit sa mancam, sa bem o bere, stiti si voi nu mai intru in amanunte. Ce s-a intamplat la Patrick, este foarte nostim acum cand imi amintesc si va povestesc, dar in acele momente imi venea sa plang de ciuda ca-s’ asa de prost, sau ca sa nu fiu asa de dur, asa de neinformat. Ca sa intelegeti ce urmeaza, reamintesc pentru cei ce au lecturat episoadele trecute faptul nu doar ca nu m-am suit niciodata intr-o rulota, dar nu vazusem o rulota mai aproape de 2 m in viata mea, sau chiar daca am vazut nu m-a interesat. Ora 8:45 eram in fata rulotei, frumos parcata pe o staduta extrem de cocheta undeva intr-un mic orasel din nord estul Olandei. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma apuc sa montez carligul, semidemontabil, caci asa aflasem eu de te miri unde de faptul ca in “afara” nu ai voie sa mergi cu maciulia montata si ca-i amenda asa de mare, incat faci cale intoarsa. Am montat carligul in 3 minute, mi-am aprins o tigara si ma uitam cu un ochi extrem de critic la rulota. Prima data m-am uitat sa verific daca are toate geamurile intregi, atat ma ducea pe mine capul, apoi daca este lovita pe exterior. Vazandu-ne pe langa rulota, apar doua persoane mai in varsta, care ne-au spus ceva in limba natala, am intuit ca ne intrebau ce cautam pe acolo, i-am raspus ca-l asteptam pe un nene Patrick, la care oamenii s-au luminat la fata si au tot repetat ceva legat de Patrick asta. Au intrat in casuta de langa rulota si in mai putin de 2 minute apare el, Patrick. Hmmm, nu-s cum sa-l descriu, era buna o poza, dar din pacate n-am facut niciuna cu ei, iar acum imi pare rau. Un om cam pe la 30-35 de ani, 1.60 inaltime si o costitutie atretica identica cu cea a lui Mowgli, inclusiv mersul si scalambaiala mainilor. A venit catre mine, tot un zambet si repetand ceva cu George, m-a si imbratisat, de zicei ca ne cunoastem de cand ne-a imprietenit Baloo si-am luptat impreuna contra lui Shere Khan. Am fost ferm convins, cred si acum acest lucru, de faptul ca a fumat ceva bun de dimineata, altfel este inexplicabila euforia lui. Nu trebuie sa va mai spun ca nu vorbea o boaba de engleza, noroc cu sotia lui, din pacate nu-mi amintesc cum se numeste, o miniona destul de simpaticuta si cumintica in raport cu Patrick. Ne-au invitat la o cafea, am discutat de una, de alta, de caine, de copii, am aflat ca oamenii mai in varsta erau parintii lui Patrick, ca nenea Patrick nu era olandez sadea ci nu-s’ din ce tara sosit acolo de 10-15 ani. Am revenit la rulota cu cheile si sa vedeti voi detectivul din mine cum analiza interiorul. Prima data, ca taranu’ am ramas cu gura cascata si nu puteam sa-mi amintesc pasii invatati pe net de verificare a unei caravane. Nu mirosea a nimic, nu a mucegai, nu a aer inchis, nu a solutii de curatat, nu a detergent, a nimic. O curatenie impecabila peste tot. Podeaua tare, perdelute la geamuri, uite are si o trapa…Cam asta era in capul meu. Patrick si banuiesc ca nu doar el, si-a dat seama ca ceva nu-I ok si m-a intrebat, prin sotie –normal, ce are rulota de nu-mi place. Le-am repetat ca nu mai vazusem in viata mea o rulota si ca nu stiu la ce sa ma uit si ce sa verific, a.i. mi-a facut instructajul Patrick, asistat de sotie pt traducere. Uite asa se lasa masa, se trag pernele, sa face patul, sub perne este boilerul, uite robinetii de golire, in partea dreapta sub perne este un transformator, aici este baia, m-a invatat sa deschid trapele, mi-a verificat toate geamurile, plasele de tantari, rulourile, etc…Cel putin jumatate de ora n-a tacut o secunda, m-a tras in toate colturile si cotloanele rulotei, interior si exterior. Isi mai amintea ceva, hop in rulota, altceva, repede afara, ca obosisem cumplit doar ascultandu-l, sotia lui netinand pasul la traducere. Am zis ok, gata, hop, vreau sa vad cum functioneaza aragazul, frigiderul si incalzirea. S-a dus omul, a venit cu o butelie sigilata, pe care am achizitionat-o, a probat si toata instalatia pe gaz, chit ca-mi tot spunea ca are nu-s’ ce agrement tehnic. Sa fi tot trecut vreo 2-3 ore de cand ne-am intalnit, am convenit ca rulota este exact ce-mi doream si sa mergem sa facem actele si plata. Mergem, mergem, dar unde? Pune-te pe dat telefoane la RDW, discuta cu oamenii aia ce acte, ce asigurari imi trebuie, etc. Eu o tineam una si buna ca Romania este in comunitatea Europeana si nu trebuie export, tot felul de tampenii care mai de care. Insistau la faptul ca nu-mi trebuie asigurare caci este valabila cea de la masina si sa intreb la brokerul meu. Idiot cum sunt, l-am sunat pe om, s-a interesat inclusiv cat este amenda daca nu am asigurare. Dupa ce am definitivat traseul de plimbat hartiile pentru acte, hai sa facem plata. Tin sa mentionez faptul ca au dorit banii cash, nu stiu de ce nu doreau interactiunea cu banca. Poftim banii cat ne-am inteles + butelia + oglinzile. Nu-i bine, trebuie sa mergem la banca sa-i verifice. Bun, hai la banca. Aici ca sa verifice banii alta solutie nu exista decat sa-i bage in bancomat si acolo au ramas, respectiv direct in contul doamnei, de nu stiam daca sa ma prapadesc de ras sau sa par extrem de trist. Ajunsi acasa, alta gluma nu a stiut Patrick sa faca decat ca acum banii sunt in contul lor si rulota tot la ei. Le-am raspuns ca din partea mea nu este obsolut nicio problema, afirmatie la care au ramas interzisi. Era de filmat cum au trecut de la extaz la agonie cand surazator le-am spus ca eu stiu unde stau ei, dar ei habar n-au unde locuiesc eu. Insa le-am spus acest lucru pe un asemenea ton, incat am mai pierdut un sfert de ora sa le explic ca-i o simpla gluma si cu greu le-a revenit inima la loc. Am fost la RDW pentru actele de export iar de aici la o gara, da, da, intr-o gara unde am facut asigurarea si mi-au dat un numar provizoriu. Nu tu politie, nu tu administratii financiare, nu cozi, numere de ordine. Pur si simplu la RDW am terminat in fix 10 minute, iar la chioscul din gara, in maxim 5. Parca traiam un vis. Cum mama zmeilor sa vinzi ceva ca la talcioc? Sper sa ajung sa traiesc, sa vad si la noi in tara asa ceva. Dupa ce-am terminat cu actele, ne-au invitat iar la ei acasa sa “bem si sa gustam cate ceva”. Fix acesta a fost exprimarea. In masina discutam cu finu si socrul lui, de faptul ca mai mult ca sigur au citit pe net ce-I face fericiti pe romani si sa vezi acum chiolhanuri si bautura. Chiar ne vorbisem sa ne interesam de o pensiune unde sa dormim si noi ca oamenii in noaptea aceea. Ajungem acasa si sa vezi surpriza. Patru beri de lamaie la 330, ceva alune si uscatele. Normal ca se citea uimirea pe fata noastra si fericirea in ochii lor. Le-am comunicat ca noi nu prea suntem amatori de alcool si ca daca nu deranjam am prefera mai curand cate o cafea, caci tot o luam din loc. Cat timp sotia a facut cafeaua, l-am rugat pe Patrick sa pregateasca rulota de plecare, respectiv apa si ce-o mai trebui pe acolo. Mi-a aratat cum se pun solutiile pt toaleta si unde se pune apa menejara. Am baut cafeua, am legat rulota si..uimire! Nu mergeau luminile interioare, pompa de apa nici atat, ventilatorul de la caldura, nimic. Eu extrem de suparat, normal, ca nu mergeau jucariile, ei ca n-am destula energie la masina. Fix asa spuneau. Cum mama draq sa nu am, daca masina era pornita? Ne-am luat la revedere si am plecat, eu extrem, extrem de ingandurat, ei foarte tristi de supararea mea. M-au asigurat ca este o rulota foarte buna si ca nu voi avea nici un fel de probleme cu ea. Dupa ce am ajuns in tara, am facut RAR-ul fara nici cea mai mica problema si mi-am dat seama ca nu am nimic scris cu ei, nu tu contract, nu tu factura, nimic. Toata lumea insista ca-mi trebuie, eu ca nu am si cu asta basta. Au asigurarea pe numele meu si hartiile de export la fel, ce le mai trebuie contract? Am rezolvat-o pana la urma si cu contractul si cu inmatricularea. Tin sa va spun de la bun inceput ca rulota a fost impecabila. Pana si astazi mai descopar cate ceva interesant la ea. De ex acum 1 luna mi-am dat seama ca pentru lumina mare din interior am intrerupatoare cap-scara. Nu are infiltatii, functioneaza toate fara repros, echiparea foarte ok, cortul impecabil, de fapt nou, veranda perfecta. Pana si anvelope erau noi, inclusiv roata de rezerva. Nu stiu voi cat de norocosi sunteti, eu sigur sunt. Am o sotie frumoasa, desteapta si intelegatoare, o domnisoara la fel, de care sunt foarte mandru, astfel incat as mania pe Dumnezeu daca afirm contrariul. Povestirea mea este cu happy end, deoarece totul s-a dovedit a fi ok, dar insist sa NU PROCEDATI CA MINE! Discutati, cereti sfaturi, interesati-va, cititi mult, invatati si mai mult, alegeti cateva variante de backup, faceti-va temele inainte de a va inhama la un lucru, astfel incat sa fiti pregatiti pentru aproape orice situatie, fie ea doar achizitia unei rulote.

Experienta mea de rulotist se imbogatea pe zi ce trecea si am devenit in cercul de prieteni un fel de guru al acestui fenomen. Iesisem chiar o data la Corbu (in camping normal, caci de off nu s-a pus inca problema) astfel incat eram indreptatit sa dau sfaturi, indrumari si ma mandream cu rulota peste tot asa de tare, incat daca m-ar fi auzit proiectantii si-ar fi pus serioase intrebari cine sta de fapt la baza conceptiei acestui model. In primul episod am mentionat faptul ca am promis fetelor sa revenim la Corbu cu rulota si m-am tinut de cuvant. Am sunat pentru programare si surpriza mare, campingul se inchisese cam de 2 saptamani, era daca nu ma insel prin septembrie catre sfarsitul lunii oricum. Bravo George, Corbu la anul, caci acum…Si sa vezi uimire mare cand a mentionat interlocutorul meu ca ne primeste fiind prima iesire cu rulota. Sa le dea Domnu’ sanatate tuturor celor de acolo, caci ne-au ajutat cu de toate: apa, curent, ne-au invatat cum se caleaza corect, tot felul de nimicuri pentru ei si lucruri mari pentru noi. Din acest motiv doresc sa le transmit multumiri din suflet. Aceea a fost prima experinta de rulotist, pe care nu o voi uita niciodata si pe care o povestesc cu drag si lux de amanunte fiecarei persoane dispuse sa ma asculte. Urmatoarea iesire a fost…ati ghicit, tot la Malul Marii, in minivacanta de 1 mai. Ne-au insotit niste prieteni de familie, ce au venit cu cortul neavand la momentul respectiv “casuta mergatoare” in dotare. Tot o fericire pe toti, au verificat coltisol cu coltisor, dulap cu dulap, intrebari peste intrebari. Sunt un om, zic eu caci sotia afirma cu totul altceva, destul de calm, pe jumatate ardelean, dar se pare ca jumatatea cealalta si-a cerut drepturile pe o lunga perioada de timp inainte. Fratilor, eu n-am controlat asa rulota niciodata, caci obosisem sa dau din gura si le-am sugerat sa-si cumpere si ei una sa nu ma mai bata pe mine la cap cu toate intrebarile de genul ce structa are, cat de goasa-i tabla, ce izolatie are, plus fel de fel de alte asemenea. O fi eu expert, dar parca obosesti la asemenea intrebari. Si sa vezi minune mare cum sotia prietenului a zambit frumos si calm: “Daca pe 1 Iulie, era iar liber, nu venim aici cu rulota noastra, sa nu mai cumperi niciodata una ca nu ma voi urca in ea, nici eu, nici copiii si stii ca sunt in stare de asta”. Eeeee…se schimbasera datele problemei capital. Prietenul, care pana atunci statuse cu berea in brate si radea de mine pe infundate, a palit usor, usor, mainile au inceput sa-i tremure (n-are nici Parkinson, nu-i nici alcoolic), respiratia i-a devenit sacadata. Exact cum nu ma gadisem eu in viata mea la o rulota (vezi episodul 1), fix la fel prietenul nu-si pusese niciodata intrebarea macar daca i-ar trebui la ceva. Treaba buna zic, pune-te pe cautat si fratele tau iti ia locul la bere si fumat caci si asa ai ras de mine doua ore cat am raspuns la intrebari. Iar de aici a plecat totul si in familia lui. Nu stiu daca sunt sau nu membrii la noi pe site, dar vreau sa le multumesc unor oameni de toata isprava cu care ne-am intalnit la Corbu in perioada respectiva (aveau numere de Brasov si Prahova). Ne-au ajutat sa intindem cortul rulotei pentru prima data. Prima data pentru noi si prima data pentru cort, caci era nou nout, doar eu ce incercasem sa-l montez anul trecut tot la Corbu, dar din cauza vantului am renuntat, caci prea se amuzau fetele mele cum le lua vantul pe sus tinandu-se de laterale. Asa ca am spus “gata cu parapantismul, strangem jucariile”, bine oricum nu stiam cum se monteaza, iar netul nu dorea sa ma ajute cu informatii. Ca sa revenim, dupa ce m-am amuzat destul de preten’ cum incerca el sa explice consoartei ca-i buna o rulota, dar nu neaparat obligatorie, ne-am pus pe cautat. Normal ca prima data aici pe site. Avea Viorel o rulota de vanzare in acel moment, dar prea mare pentru nevoile lor. Mi-a aratat prietenul cateva prin tara, neconcludente, asa incat l-am sfatuit, ca pe multi altii de altfel, sa mearga frumos in patria rulotelor si sa-si achizitioneze una de acolo. Zilele treceau si latul se strangea din ce in ce mai tare, banuiesc ca nici mancare calda nu mai primea acasa, dar asta n-o sa confirme niciodata ca-i si orgolios. A picat magareata pe mine sa caut, normal. Din experienta acumulata la primul drum si mai ales din invataturile ulterioare, am facut o lista de cinci rulote ce se incadrau in buget si dotari, am pus carlig la masina lui si intr-o noapte, am purces la drum. Din Bucuresti in Leiden e ceva talpa de bagat, cam 2250 km, pe care daca-mi amintesc bine, i-am parcurs in 24 de ore, c-am ajuns la cazare noaptea la 2, asa cum ne propusesem. Nu mai intru in amanunte cu locurile de parcare, tarife, etc, ci trec direct la subiectul pentru care am fost convins sa fac acest blog. Bai frate, cum mama draq am gasit junghiurile alea de rulote nu stiu. Bugetul era intr-adevar destul de limitat 3500 max 4000, dar oricum niste rulote de te lua plansul langa ele. In ziua a doua, dupa sute de km facuti prin Olanda, imi venea fizic sa plang. Ultima rulota, plini de speranta, intr-un hambar pe un camp cu un samsar de-al lor ce dorea sa-mi vanda o rulota “ca noua” dar fara boiler (avea inclusiv strap facut), a pus capac la tot. Am plecat de acolo, ne-am orit pe marginea drumului intr-un camp si cugetam unde sa o luam, de unde sa o mai apucam. Se facute deja joi, era ceasul vreo 15-16, eram la vreo 200 km de Leiden, ne gandeam daca sa plecam spre tara, sau inapoi la cazare si sa mai incercam maine. Acum a venit randul sa-i multumesc unui mare OM, care ne-a salvat la propriu. L-am sunat, m-am prezentat, i-am expus problema si sa-i dea Cel de sus sanatate si tot ce-si doreste ca ne-a scos din belele. Ne-a trimis doua adrese de parcuri, una la 15-20 km de unde eram, cea de-a doua pe langa “casa”. Am fost la prima, am verificat, negociat si am plecat acasa plini de speranta. Nu-i convenea nevesti-sii ca era prea mare. Pat matrimonial, cabina dus, mover, ce mai era dementiala, ca i-am si spus ca facem schimb de rulote si ii platesc eu diferenta daca doreste. Ma rog, am ajuns si la al doilea parc, de unde am achizitionat pana la urma actuala casuta pe roti, cu bugetul un pic umftat, dar oricum muuuult peste ce se gaseste in tara. Am lasat intentionat la sfarsit multumirile pentru acest mare OM, pe care inca n-am avut onoarea sa-l intalnesc personal, dar sper sa se intample si acest lucru. Ne-a ajutat neconditionat, fix in momentele in care aveam mai multa nevoie, ne-a indrumat, dat sfaturi, imbarbatat, s-a interesat de soarta noastra pana am ajuns in tara. Pentru toate acestea si nu numai, iti multumesc @Viorel C.!

Ca de obicei cum vin mult asteptatele zilele de concediu, luam tara la colindat in lung din lat cu casuta in spate pe o perioada de 2 saptamani in cautarea de locuri noi si cat mai frumoase! Pot spune ca si de data aceasta am gasit aceste locatii si am fost incantati de ele! Pentru inceput am facut o scurta oprire la Marea Neagra si o vizita la Circul Bellucci De aici am plecat spre Buzau, ajungand la Vulcanii Noroiosi, unde am vizitat in prima faza Paclele Mari, iar apoi Paclele Mici! Noi am campat in campingul Muddy Land ! Acesta este situat in drum spre Paclele Mici! La 100m mai sus de Paclele Mari se afla parcarea fara plata! Spre Paclele Mici se urca jumatate de ora, dar pot spune ca se merita, fiind mult mai spectaculoase! Intoarcerea de la Paclele Mici cu drumul care coboara in camping! In campingul Muddy Land Tariful pentru tot echipajul a fost de 35lei si 10lei daca se doreste curent si apa.Acesta se mai poate negocia pe urmatoarele zile, chiar la jumatate! In asteptarea micului dejun, apoi desertul Putina miscare Pregatirea pentru inceperea mitingului aviatic care a durat pana la lasarea serii Fiind in apropiere de Trovanti din Ulmet,am zis sa-i vizitam! Aici e bine sa lasati masina jos in sat inaite de a trece pe un podet, deoarece drumul este in panta si destul de ingust pentru a intoarce! Dupa vreo 700m de urcat se ajunge intr-o poienita la o doamna ce vinde bilete, iar de aici se urca inca putin pana la pietre! De la aceasta cumpana se face stanga Poienita De aici am plecat la Schiturile rupeste Bozioru-Nucu! Asezari stravechi calugaresti sapate in stanca ! De la drumul principal in Magura se face dreapata si se merge pe portiune asfaltata si apoi pe drum de piatra cu masina pana se ajunge la Nucu (nu se coboara in sat ),iar la un moment dat drumul se termina si incepe un alt drum de pamant, care nu se urca cu masina si la baza caruia este o parcare! Aici e posibil sa fie un domn care vinde bilete! Noi am lasat rulota intr-o parcare din Prascov si am urcat doar cu masina! Odata ajunsi in acea parcare am platit cate 10 lei si am plecat spre asezarile rupeste! De aici incepe aventura! Am vazut noi ca drumul nu e practicabil cu incaltarile noastre, dar am zis ca avem noi grija sa nu ne murdarim asa tare de la noroiul de pe drum, care pe alocuri era uscat! Dupa vreo ora si jumatate de urcat am ajuns, intr-un loc mai deschis, unde nu exista nici un indicator care sa indice clar aceste asezari! Norocul nostru a fost ca a mai fost un ghid cu niste turisti prin zona si ne-am luat si noi dupa ei! Am vizitat doar 2 astfel de asezari din mai multe existente, deoarece avea sa apara surpriza la care nu ne asteptam! Si ajunsi aici surpriza! Avea sa-si faca aparitia nori de ploaie! Acestia ne-au facut drumul la intoarcere mult mai alunecos fata de cum era! O reala provocare pentru noi toti! Nu prea aveai pe unde sa calci pentru a evita noroiul! Totusi am reusit sa nu picam la cat de alunecos si inclinat era terenul! Cu multa rabdare, pana la urma am ajuns jos, dar asa A fost o experienta noua pentru noi! Apoi in drum spre barajul de la Gura Siriului, ne oprim sa vizitam cascada Pruncea ! Lasam rulota pe drum si mergem fara ea o distanta de 7km pana la cascada! Dupa vizitare cuplam rulota si ne continuam drumul pe o ploaie sanatoasa, trecand cu emoti printr-o portiune foarte ingusta (aproape 2,2m) aflata in lucru, inainte de baraj! Dupa atata drum facem o oprire pentru a lua pranzul la Restaurantul Pasul Buzăului apoi plecam sa vizitam Biserica fortificata Prejmer de aici mergem sa vizitam Cetatea Rupea apoi mergem spre frumosul Lac de Smarald si Coloanele de Bazalt Am trecut pe la Salina de la Praid Lacul Zetea Plecam in drum spre Cascada Varsag pe un drum neindicat a merge cu masina! Exista un alt drum mai scurt si mai bun din comuna! De aici am gasit cu greu Cascada Varsag, chiar daca am incercat sa intrebam oameni din zona, ei neintelegandu-ne ! Gradina Zoo din Targul Mures Parcarea de langa zoo este destul de mare,doar urcarea pana la zoo este mai abrupta in unele zone! O ultima vizita in Lunca Ampoitei Am intrat aici pentru a gusta din bucatele culinare specifice acestei zone, servite intr-un cadru rustic! Renumitele placinte din aceasta zona si o iesire prin apropiere in natura Calcarele de la Ampoița Nu uitati sa pastrati curatenia oriunde mergeti pentru a se bucura si altii de locurile pe unde ati umblat!

Câmpu Cetăţii sat component al comunei Eremitu, localitatea se găsește pe cursul superior al râului Nirajul Mare, La poalele munţilor Gurghiu pe drumul judetean, DJ 13 județul Mureș, , între satul Eremitu şi orașul Sovata aflat doar la 17 km, şi doar la 38 de km de Târgu Mureș. Numele satului vine de la fosta cetate de lângă sat. Coordonate: 46°40′13″N 25°00′50″E Obiective turistice: Pe culmea Tâmpa - burguri din epoca romana (reutilizate in Evul mediu). Ruinele cetatii Vityal (sec. XIV-XVI). Biserica Romano-Catolica (sec. XV) Pescăria Câmpu Cetăţii Mustang Camping Latitudine: 46.66789706502413 Longitudine: 25.004537228250115 Am campat aici timp de patru zile şi am fost realmente încântaţi de peisajul înconjurător, aerul curat şi linişte. Serviciile specifice sunt excelente şi accesibile. Am fost la pescuit la pescaria aflată la un Km distanţă unde am pescuit păstravi pentru cină.

Salutare tuturor! Am initiat un conurs cu premii pe blogul meu, constant in castigarea unei butelii gaz Benegas Light si stickere cu blogrulote.ro. Daca exista doritori care vor sa participe, exista link-ul Un alt concurs cu premii pe Blogrulote in care se pot descoperii detaliile. Multumesc!

In multele iesiri facute de-a lungul timpului prin tara am avut ocazia sa vad o lipsa de educatie din partea unora legat de aruncarea sau lasarea gunoaielor in locul unde au stat ! Probabil cand au venit au gasit curat , simtidu-se bine sa petreaca cele cateva clipe in mijlocul naturi! Din dorinta de a lasa acel loc cat mai curat, inainte sau la plecare o data cu gunoiul nostru de multe ori strang si gunoiul lasat de alti pentru ca nu imi face placere sa vad locuri asa frumoase lasate murdare! De data asta am facut o scurta oprire in jud.Sibiu la Curmatura Stezii ,o locatiie foarte frumoasa ,unde dupa ce am strans in mare 4 saci de gunoi am avut surpriza de a vedea pe cei ce se ocupa cu curatenea prin zona! Un lucru bun pentru ca este cineva care se ocupa de acest lucru in aceasta zona ! Un cos de gunoi ar fi mai mult decat necesar mai ales in perioada mai calda,chiar daca pentru unii ar fi degeaba! Un pic mai curat pentru cei ce vor dori sa vina! PS.Pastrati curatenia pentru ca sa se bucure si alti de locurile pe unde voi ati umblat!!! De data asta gunoaiele fac gunoaie pe Valea Oltului

Doresc sa incep prin a va spune ca dragostea de a iesi in natura o mostenesc in mare parte de la parinti mei, care la fel ca si mine plecau prin tara in concedii la munte si la mare (asta se intampla prin ani 80-90), dar si din timpul scolii, cand se faceau excursi ! Asa ca pe la varsta de 20 de ani, din dorinta de a calatori si de a vedea locuri noi am inceput sa-mi organizez iesirile, colindand tara in lung si-n lat! Rulota a aparut ca o necesitate a suplimentari cu inca un loc de dormit pentru copil ! Ca de obicei inainte se dormea in masina, iar daca se statea mai mult sau era prea rece se mergea la pensine sau hotel! Pentru a face un loc de dormit in Dacie se puteau rabata scaunele din fata. iar in Volkswagen cele din spate! Am incercat si in cort, dar parca era prea rece peste noapte! La scurt timp dupa cumpararea rulotei am zis ca trebuie sa vedem cum este o iesire cu ea! Asa ca prima iesire cu rulota am facut-o la Baile Herculane mai exact la coada lacului Prisaca, asta prin 2014, pe la sfarsitul luni Martie, intr-un weekend prelungit! Tin minte ca am plecat de acasa in jurul pranzului pentru a include si orele de somn pentru micut, fiind prima lui iesire pe o distanta mai mare si pentru a evita problemele de acomodare la cei 200 de km ce aveam sa-i parcurgem , acesta putand dormi pana in apropiere de locatie! Stiind de locul acela de la o alta iesire cu masina, am zis sa incercam de data asta cu rulota, deoarece la vremea aceea era singurul loc ce il cunosteam numai bun pentru o astfel de iesire! Iesirea a durat 3 zile si 3 nopti timp in care am avut ocazia sa vedem cum este! Primele 2 zile au fost insorite, dar mai reci, soarele facandu-si aparitia de peste munte pe la ora 10, fiind prezent pana aproape dupamasa pe la ora 17, ora la care trebuia sa ne retragem si noi o data cu el, deoarece se racorea bine! Dimineata la primele ore se putea vedea un strat de gheta depus pe masina de la cele 0°C de afara! In cursul zilei am putut sa facem mici plimbari prin imprejurimi si sa admiram frumusetile acelor locuri! Nu au fost probleme cu caldura, sistemul de incalzire facand fata cu brio, asta pana cand pe la miezul nopti in ultima seara a inceput sa se puna un vant foarte puternic de am zis ca ne ia cu totul si la scurt timp insotit de o ploaie torentiala cu multe fulgere ! Un fel de furtuna mai zgomotoasa ce a tinut toata noaptea, tinandu-ma treaz pana dimineata, reusind sa stinga flacara la soba si sa miste rulota la fiecare rafala mai puternica! Zgomotul perceput in interior era ceva neobisnuit pentru noi! Bine ca cel mic a dormit bine fara a fi influentat de ce se petrecea afara! Iar la plecare, cand a trebiut sa iesim cu masina si rulota de acolo din cauza terenului umed si putin in panta nu am mai reusit! Solutia aleasa a fost folosirea unei alte masini, legata la intreg ansamblu! La final pot spune ca a fost o prima iesire in care am putut experimenta din plin mai multe situati cu care te poti confrunta iesind cu rulota, dar si placerea de a fi in natura impreuna cu cei dragi!